Bună.
Este uşor pentru tine să o acuzi că a făcut avort dar voi copii nu aveţi experienţă de viaţă şi nu cunoaşteţi nevoile zilnice care ne înebunesc pe toţi. Viaţa este foarte grea. Eu nu o condamn pe mama ta, a fost decizia ei şi nimeni nu are voie să o condamne. Nu a făcut nimic ilegal.
Pa, pa.
E foarte trist ce i s-a intamplat mamei tale. Daca a fost insarcinata si si-a dorit acel copil, e o mare trauma. A avea un avort spontan, e mai socant decat unul normal.Intr-adevar,poate aveati si voi un fratior sau o surioara, un suflet nevinovat, care nu a avut putere sa lupte.
Cu siguranta mama ta a suferit un avort spontan, a pierdut deci sarcina fara voia ei, asa ca nu ai de ce sa o condamni. Iar faptul ca a plans, denota faptul ca si-ar fi dorit acea sarcina.
"i s-a facut rau si a inceput sa o doara stomacul, ea speriindu-se l-a sunat pe tata care a dus-o la spital" poate era vorba de avort spontan, de indata ce a avut dureri dintr-o data.
Si intrebarea ta care este?
Embrionul acela nu a simtit nimic, iar tu putea sa ai chiar si frati tripleti.
Poate bebele punea in pericol sanatatea mamei tale si a fost nevoie sa faca avort n-ai de unde sa stii daca nu ai vorbit deschis cu ea
Grea situatie. stiu ce inseamna sa pierzi din familie. la mine in 6 luni din 7 oameni in casa am ramas singur! Miau murit toti, eram pe a 11! ziua scoala noaptea lucru pana am facut diabet. de la stres probabil si am dereglari de somn! Am catvi "prieteni" care ma cauta in rest nimeni nu 2 doi bani! fii multumita ca maicata e ok ca se putea intampla altfel! Si la toata lumea zic asta, dar nu e nimic mai frumos si linistitor decat sa stii ca te asteapta cineva acasa, pentru ca stiu cum e sa te intorci in fiecare seara doar la gandurile tale! noroc