Sunt tot eu si mereu aceeasi problema. Deci e vorba de fostul iubit (care a fost, e si va fi marea mea iubire). Astazi am intrat pe facebook si am vazut tag la 2 poze in care era el cu niste prieteni si o fata. Prima data nu am dat importanta dar curiozitatea m-a impins si i-am trimis mesaj aleia si am intrebat-o daca e cu el, nu mi-a raspuns din prima a spus doar ca trebuie sa vb cu el de chestia asta dar cum am tot insistat pana la urma mi-a zis ca da, sunt impreuna. A cazut cerul peste mine, am inceput sa plang, sa disper, a venit o prietena la mine sa ma calmeze dar degeaba nu a reusit. De 4 ore de cand am aflat nu ma pot opri din plans, tremur toata si mi-e rau. Astazi a pus capac la tot m-a omorat de tot, m-a distrus, plang pe dinauntru, nu mai stiu ce sa fac, nu mai pot, nu mai rezist, simt ca mor, ma doare sufletul, m-am saturat de atata suferinta si durere. Cu toate ca au trecut 7 luni de cand s-a despartit de mine, nu pot inceta sa il iubesc. Am incerat sa am alta relatie dar am esuat si nu am reusit sa fiu cu el mai mult de 10 zile. Va rog din suflet spuneti-mi cum sa trec peste durerea asta care ma omoara pe dinauntru si pe dinafara? Fac tot ce ma sfatuiti vreau doar sa nu mai plang, sa nu ma mai distrug sigura.

P.S.scuzati greselile dar de la lacrimi nu prea vad bine.

Draga mea esti mai puternica decat crezi! Cu totii trebuie sa tecem prin astfel de momente pentru a ne forma o personalitate si niste principii de viata.Cu alte cuvinte, trebuie sa trecem si prin suferinte pentru a ne intari si sa invatam din fiecare experienta.Ficare persoana pe care o iubim isi pune amprenta pe noi si luam cate ceva de la fiecare pentru a deveni oameni maturi.
Este normal sa suferi, dar asta va trece doar cu timpul si cu ajutorul tau, tu esti cea mai in masura sa te ajuti prin gandirea pozitiva.
Ca sa iti dau niste sfaturi mai practice, poti incerca sa fii mereu inconjurata de prieteni si familie astfel iti va fi distrasa atentia de la el, pe de alta parte te poti retrage din cand in cand sa scrii intr-un jurnal tot ce simti.Stiu ca poate parea aiurea faza cu jurnalul, dar crede-ma ca ajuta.Mai poti incerca sa te concentrezi pe ceea ce iti place. Sincer eu reuseam sa trec peste despartiri concentrandu-ma pe scoala, ma gandeam ca o sa ajung cineva iar el va regreta candva despartirea.
Este normal sa suferi o perioada, dar nu ai ce face decat sa accepti situatia, e normal ce simti si este normal ca el sa isi continue viata, la fel ar trebui sa faci si tu. Dca contiunui sa il urmaresti pe facebook, etc nu o sa rezolvi nimic, scoate-l de tot din viata ta, altfel el va reveni mereu in mintea ta pentru ca tu il aduci. Ofera-i o parte din inima ta si o amintire frumoasa, dar accepta ca s-a terminat.Gandeste-te ca sunt situatii mai grave, sotii inselate dupa 20-30 de ani de casnicie si copii, oare ele ce simt? Viata nu e usoara, dar nici nu ai ce pierde daca o sa il uiti, din contra, o sa iti fie mai bine.
Ai rabdare cu tine, iar cu timpul lucrurile se vor rezolva! Bafta!

Da-l dracului de animal. Nu te mai gandi la el. Pe el il doare in *** de tine si tu plangi ca proasta. Copilele in ziua de azi...

Eu am baut astazi doua cafele!

Spumele tale pornesc din egoism si invidie, nu din iubire. Iti trece.

PS nu mai spama urasc chestia asta si iesi cu prietenele ELO il doare in... de tine uita-l ce motiv ai sa te mai gandesti la el.

Numeste-ma sadic, dar chiar am ras cand am citit intrebarea ta...
Tu macar realizezi ca el o duce bine, are gagica, are prieteni si tu plangi dupa 7 luni, 7 LUNI, ca o fraiera...
Orice despartire doare, dar in cazul tau e obsesie. Poate asta e un motiv pentru care a avut loc despartirea (zic si eu, poate o fi alt motiv sau mai multe).
Trezeste-te la realitate!

Esti o romantica innascuta..mai doare,doare tot asa nu? nu stiu dar nu cred ca vei reusi sa uiti asa de usor daca intr-adevar iubirea e cauza suferintei tale. in general hiperbolizam sentimentele dandu-ne o extraordinara nota de iubire cand de fapt este vorba doar de neputinta de a suporta o pierdere. Judecand lucrurile la rece daca ar fi vorba de adevarata iubire,nu cred ca ar trebui sa suferi prea mult pentru ca drumul iubirii poate fi doar stavilit de anumite impedimente,dar oricat de mare si de puternic ar fi digul,apa pana la urma tot amenintand,va reusi sa.l sparga si sa-si continuie drumul. Daca insa vorbim doar de iubiri aparent imposibile,doar timpul ne va raspunde si noi,nu vom putea face nimic pentru a grabi un raspuns. Durerea si lacrimile,gandurile si dezamagirea ta, nu fac altceva decat sa-ti consolideze spiritul, iti vor coace mintea si vei deveni o alta mult mai pregatita pentru o alta eventuala si probabila intalnire cu iubirea. Iubiri vor veni si iubiri vor pleca, vei cunoaste oameni si vei descoperi lucruri, viata e frumoasa chiar si atunci cand suspini ori lacrimile iti podidesc..esti fericita ca poti nutri astfel de sentimente si ca ti-a fost dat sa vezi ceea ce altii isi doresc cu tot sufletul.Scrie-ti dorul de el ori de cate ori te prinde,si scrie si tot scrie, asta te va ajuta mult sa te descarci, sa consumi focul patimii. vorbeste despre el chiar daca altii iti vor rade in spate, dr tu contiua sa faci asta, vei vedea la un moment dat ca vei invata sa traiesti cu suferinta ta si chiar iti va lipsi intro zi..pentru ca de altfel, noi suntem cea mai ciudata specie simtind placere inconjurati fiind de fiorul unor dureri extraordinare.Si nu trebuie sa-i porti pica, pentru ca dealtfel, de-l iubesti, o faci pentru tine nu pentru el.