In primul rand, problema e la tine: "Dar iubita pe care o stiu eu m-ar fi iertat pentru orice, absolut orice"; eh, vezi? Asta iti ofera convingerea ca orice ai face, ea te va accepta, te va ierta ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Tu crezi ca o femeie poate trece peste orice? Daca da, te inseli. Una este sa spui asta, dar alta este sa simti durere in repetate randuri, sa vezi ca persoana de langa tine nu invata din greseli si le produce neincetat.
Saracuta de ea s-a saturat sa fii asa si incearca sa se minta ca va fi bine si fara tine. Acorda-i timp si analizeaza foarte bine lucrurile. Nu stiu nimic despre relatia voastra, nimic in afara de ceea ce ai specificat in postare, insa in mare parte tu esti problema.
Acum sa ajung si la parinti. De ce ii mintea? De ce le ascundeati faptul ca aveati o relatie? Nu e mai frumos ca totul sa fie in armonie, sa nu trebuiasca sa va furisati? Ar trebui sa o ghidezi sa procedeze corect, nu gresit.
Vorbeste-i din suflet, nu spune tot felul de vrajeli. Invit-o la o discutie fata-n fata si acorda-i timp.
I-am gresit, am facut-o sa sufere, merit asta dar nu pot fara ea...sa presupunem ca ce zice e adevarat. cum o pot face sa ii dispara ambitia? mi-a trimis si poze cum plangea, inteleg ca ma iubeste...dar chiar nu stiu ce sa mai fac
Nu mai ai ce sa fac trebuia sa o pretuiesti cand ai avut-o, nu dupa ce ai pierdut-o.