Acum doi ani si ceva am avut ocazia sa cunosc o fata minunata. Era genul de fata cu care doream sa imi petrec restul zilelor. Dar nu totul e ceea ce pare. La un moment dat mi-a spus sa ne despartim pentru ca ii place de altul. Aveam doar o luna de rel. In cele din urma ne-am despartit, dar baiatul acela nu a vrut-o pentru ca avea o rel de lunga durata cu altcineva. Apoi dupa un timp, ne-am impacat. Totul a fost frumos pana am descoperit o conversatie in care ii spunea altuia ca e dispusa sa renunte la mine pentru el.
I-am spus ca ne despartim si a facut foarte urat, a plans zile intregi, era practic distrusa si mi-a jurat ca se va schimba daca o las sa faca parte din viata mea. A pus totul pe seama unui moment de slabiciune si am zis sa ii mai dau o sansa, desi nu merita. In schimb, ea a devenit alt om. Era perfecta, timp de 2 ani nu mi-a mai gresit cu nimic. A renuntat la multe lucruri pentru mine, pentru a fi linistit. Dar nu am putut trece peste tot, chiar daca ea s-a schimbat si am simtit asta. Eram inca ranit si orbit de tot raul, asa ca am inceput sa o mint ca sa o ranesc. A stat langa mine desi ma purtam oribil. A inghitit tot ce facem (nu am inselat-o, dar minteam doar cu scopul de a o rani, pentru ca la randul meu eram ranit si vedeam totul ca pe o modalitate de razbunare). Am reusit sa ii murdaresc sufletul si sa ma comport ca un copil.
Ea nu a renuntat niciodata, spunea ca orice i-as face nu poate concepe viata fara mine. Simtea cum ma iubeste cu adevarat, acum realizez cat de prost am fost si cum raneam intentionat doar pentru a fi eu satisfacut. Repet, de la schimbarea ei, nu ma mai dezamagit niciodata.
Incet-incet am renuntat la toate prostiile mele si am depasit acel trecut. Am devenit o pereche frumoasa si as fi facut totul pentru ea. In ultimul timp a avut si certuri cu parintii pe anumite subiecte (nu legate de relatia noastra). Dar simteam cum era mai rece, mai distanta si acele certuri din familia lor, interveneau intre noi.
Acum cateva zile mi-a spus ca nu mai poate continua relatia, ca tot ce am facut in trecut o apasa si nu e fericita, nu se mai poate bucura de nimic. A luat decizia de a ne desparti, motivand ca are nevoie de liniste in viata ei si dupa un timp poate vom vedea.
Neputand sa accept despartirea am continuat sa o caut, sa o stresez, sa ii cer sa ne vedem, dar tot ce spunea era "gata, lasa-ma, nu vreau sa mai vorbim, ne-am despartit". Imi vorbea foarte sec si ma durea. Parca nu mai era omul care a fost timp de 2 ani. Devenea agresiva in limbaj, pana si ai ei mi-au dat dreptate.
O iubesc mult, sunt constient de greselile mele din trecut, dar m-am schimbat cu mult timp in urma si a vazut asta. Mi se pare absurd ca timp de 2 ani nu mi-a reprosat lucrurile urate si acum s-a gasit deodata ca totul o apasa.
Si cum parca nu era destul de varza in capul meu, a mai intervenit ceva. Baiatul pentru care m-a lasat dupa prima luna, s-a despartit de iubita lui cu o zi inainte sa ne despartim noi. Iubita mea nu avea de unde sa afle asta si in cei doi ani nu mi-a mai dat impresia niciodata ca ar mai avea ceva cu el. Mi-a spus ca il uraste pentru ca din vina lui a fost slaba si a gresit. A invatat din trecut si cred in ea ca ma iubeste mult, pentru ca mi-a demonstrat-o. Oricum noi eram pe muchie de cutit inainte de a se desparti ala de iubita. Dar acum incerc sa gasesc o explicatie pentru ruptura asta brusca.
O iubesc si o vreau din nou in viata mea cu orice pret.
Ce credeti? Ce e de facut? Astept raspunsurile voastre. Multumesc mult!

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook