Am 17 ani si sunt intr o relatie de aproape 6 luni cu un baiat care are aceeasi varsta. Inainte sa fim impreuna am fost prieteni foarte buni, a fost alaturi de mine in multe momente grele si mereu m a ajutat sa trec peste probleme.
Acum cateva zile m a intrebat daca vreau sa facem dragoste, i am spus ca nu stiu, iar el mi a spus ca atunci cand o sa fiu pregatita, sa ii spun, ca nu ma grabeste si ca daca vreau sa facem dragoste peste 5 ani, o sa astepte pana atunci.
Faza e ca inainte sa fiu cu el am avut o relatie de un an si am facut dragoste (o singura data) cu acel baiat. Dupa ce ne am despartit am regretat ca am facut dragoste cu el si nu as vrea sa se mai repete.
Baiatul cu care sunt acum imi cunoaste toata familia si eu pe a lui, parintii mei il iubesc mult, suntem foarte apropiati.
El ma atrage, dar mi e teama ca o sa regret dupa. Nu stiu ce sa fac, nu mi spuneti sa fac ce simt pentru ca nu stiu ce simt.
Ordonare:
După relevanţă
Il iubesti, dar nu vrei sa regreti ca ai facut dragoste cu el. Asta e ca si cum vrei sa mananci omleta, dar nu vrei sa spargi ouale. Faceti Petting si bucurati-va frumos unul de altul, asta e cea mai buna solutie, mai ales ca aveti si de invatat pentru bac. Cu teama de regrete nu ai sa ajungi niciunde niciodata! Cine ti-a bagat in cap aia cu "panarama"?! Multe persoane se casatoresc dupa ce au avut cel putin 4-5 relatii, inclusiv sex. Daca esti cumva o persoana prea indoctrinata religios, ai mare grija, sa nu regreti mai tarziu ca nu ai avut parte de bucurii frumoase din tinerete.
Răspunde
Spui ca te atrage, deci stii ce simti.
Pe de alta parte, spui ca parintii tai il iubesc, dar nu spui daca tu il iubesti. Daca iti lamuresti treaba asta, o sa stii ce vrei.
Pai eu il iubesc, dar ma gandesc ca am 17 ani si probabil nu o sa ajung sa ma casatoresc cu el si nu vreau sa fac dragoste cu el, sa ne despartim, sa mi fac alt iubit, sa fac dragoste cu el, sa ne despartim si tot asa pana o sa ma casatoresc pentru ca nu vreau sa fiu o panarama. Nu vreau sa regret ca am facut dragoste cu el
Răspunde 
Parerea mea sincera este ca nu il iubesti, nu te atrage fizic te atrage ca un frate, cu cine cu care sa vorbesti dar nu vrei sa recunosti asta ca ti frica sal dezamagesti de fapt de dezamagesti singura, frica aia dispare cand iubesti pe cineva crede-ma, parerea mea spune-i adevarul ca e in freindzone tau si asta e, acuma cu sexul cauta un barbat matur daca vrei ceva serios nu pusti ei ce sa vrea nunta? fi rationala, un barbat de macar 25 de ani cu care sa faci o relatie pe bune
Nu stiu ce relatii ai tu, dar sunt sigur ca nu ai inteles ce a vrut sa spuna domnisoara. Nu cauta sa se marite. Are 17 ani. A trecut deja printr-o relatie din care a iesit cu regrete si ii este frica sa nu se repete acea poveste. Tipul poate ca ste in friedzone, dar nu neaparat. Multe persoane au trecut din relatii de prietenie in cupluri fericite. Nu este vorba ca nu ar vrea sa faca dragoste cu el, ci ca ii este teama ca se va despartii la un moment dat si va regreta din nou.
O inteleg foarte bine, doar ca poate il considera ca un frate ipotetic spun, sa fim seriosi in viata nu exista garanti asa ceva sunt iluzi
Regerți aiurea. Nu te ia nimeni drept „panaramă" dacă faci dragoste cu persoana pe care o iubești, chiar dacă peste o vreme nu veți mai fi împreună. Panaramă ai fi dacă ai continua să ai relații cu toți cei de care (teoretic) te-ai despărțit. Eventual și vreo doi trei de rezervă.
Așadar, dacă îl iubești, îl dorești, făceți-vă copii cadoul ăsta și simțiți-vă bine unul cu celălalt, inclusiv din punct de vedere sexual.
Nu cred că ai de ce sa regreți. Dacă îl iubești și te iubește, vă înțelegeți bine și există și chimie între voi, va fi chiar un moment foarte frumos.
Mai așteaptă puțin până când vei fi sigură că e ok pentru tine ce faci. Începeți treptat să deveniți intimi, nu e nevoie să săriți din prima în pat, pentru ca tu să te poți relaxa complet. Iar când ajungi la momentul respectiv, bănuiesc că nu mai e nevoie să-ți spun să aveți grijă să vă protejați 
Când ai o relație frumoasă și ajungi să faci dragoste, nu ești o panaramă. Nu mai spune lucruri din astea și nu mai gândi așa. Te oferi bărbatului pe care îl iubești și care te iubește. Dacă timpul va trece frumos peste voi, poate veți întemeia și o familie în viitor.
Ești o panaramă în momentul în care sexul e un mod de a obține ce vrei sau devine un viciu. În niciun caz când ești într-o relație stabilă, iubești și ești iubită.
Așteaptă atât cât e nevoie pentru tine, mai ales dacă el e de acord cu asta. Aceasta e și o garanție a faptului că te iubește necondiționat. Majoritatea băieților nu mai au răbdarea asta, dacă tipa nu vrea, gata se despart și merg la alta, lucru care mi se pare foarte trist. Nu mai vor relații frumoase, ci doar sex.
Din ce povestești tu, prietenul tău pare să fie un băiat finuț și cu bun simț, care chiar te iubește.
Nu știu ce anume te-a făcut să regreți ce s-a întâmplat cu fostul, dar bănuiesc că erai și mai mică, nu erai suficient de atrasă de el și a fost o decizie de moment, nu erai sigură că vrei să faci asta și poate ai fost chiar puțin forțată de împrejurări să faci sex cu el. Poate nici nu a fost suficient de atent cu tine și nu te-ai simțit deloc bine. Cu siguranță nu ai reușit să te relaxezi și per total nu a fost o experiență frumoasă.
Dar va veni și momentul acela. Important e să nu te autosabotezi cu gânduri negative care nu-și au rostul.
Cu fostul am stat un an. Dupa un an am facut dragoste, iar peste o luna, cam asa, ne am despartit. Noi suntem in aceeasi clasa (e foarte aiurea) si dupa ce ne am despartit el continua sa ma tina de mana, sa ma sarute, ma suna in fiacre seara, iar eu, ca oricare alt om am crezut ca vrea sa ne impacam. Am stat asa o saptama si pana la urma l am intrebat daca vrea sa ne impacam sau nu sau daca o sa ne mai impacam vreodata. Mi a zis ca nu mai vrea sa se impace cu mine si ca nu i pasa de mine, ca el vorbea cu mine din mila. M a ranit foarte tare si mna...
Clar, fostul tău iubit nu dorea implicare, ci doar "beneficii". Nu e tocmai ok să ai o relație cu un coleg de clasă. Crush-ul meu din liceu era coleg de clasă, îl iubeam din a 2-a săptămână a clasei a 9-a. În prima săptămână îl uram că era prea deștept și știa prea multe, dădea răspunsuri bune la toți profii și eu mă ofticam ca fraiera 
. Eram a naibii de timidă când venea vorba de el, mă înroșeam ca sfecla și nu îndrăzneam să ridic ochii din pământ când îl vedeam și mai aveam și ceva complexe legate de aspectul fizic... Slabă, fără țâțe, fără c*r, nu arătam deloc a divă a liceului și mă gândeam că șansele să se uite la mine sunt sub nivelul mării, mai ales că tot felul de bunăciuni îi făceau curte (și eu muream încet când le vedeam pe lângă el) Eh, într-a 11-a am mai prins eu curaj și chiar ne-am apropiat foarte tare, mi-am dat seama că și lui îi plăcea mult de mine, DAR nu am mai apucat să ajungem niciodată împreună pentru că tipul și-a schimbat peste noapte, complet neanunțat, comportamentul față de mine și nu am mai vorbit DELOC. Și când spun peste noapte, i mean it! La un majorat prin aprilie am dansat cu el și pluteau steluțe în jurul nostru și m-a ținut în brațe să nu-mi fie frig, etc... Toată lumea se aștepta să se întâmple ceva cu noi. Apoi pe 1 mai la o petrecere aproape că am ajuns să ne sărutăm, dar fraierul m-a pupat pe obraz (ce fericită eram, pluteam efectiv!) și pe 2 mai deja mă ignora total. Fără nicio explicație. Eram și colegi de clasă și mai stătea și cu o bancă în spatele meu iar un an întreg ne-am evitat Și îl uram, mă ura, ne găsisem fiecare pe altcineva doar ca să ne facem în ciudă și fiecare comenta de partenerul celuilalt . Acum mi se pare amuzant, dar atunci mi se părea tare dificil de gestionat situația De asta zic, cu colegii de muncă sau de clasă nu e rost de combinații și relații.
E tare urât felul în care a procedat fostul tău, mai ales că ați ajuns să faceți dragoste și asta nu e deloc puțin, din moment ce a fost prima ta relație serioasă. Nu înțeleg ce e în mintea băieților ăstora care azi sunt cu tine și totul e ok și mâine se întorc la 180 de grade și spun cu totul altceva.
Actualul tău prieten pare băiat bun. Mai stai cu el, mai testează terenul, deveniți intimi fără a ajunge la relații sexuale și când te simți pregătită psihic poți face și pasul ăsta. E cel mai bine pentru tine să simți că ai trecut 100% peste dezamăgirea aceea și că poți merge înainte fără regrete decât să faci un pas nesigur și apoi să ai mustrări de conștiință.
Îți doresc să nu mai ai niciodată experiențe de acel gen. Ca femeie, știu cum e să te implici total, să te oferi total celui pe care îl iubești și să fii dată la o parte prostește. Cred că toate pățim asta la un moment dat... mai devreme sau mai târziu.
Mult noroc cu actuala relație!
Pustoaico, tine minte ce iti spun, in viata nu regreta nimic pentru ca in acel moment asta a fost decizia ta si aia ti-ai dorit sa faci. Regretele te distrug putin cate putin. Sti bine ce simti, trebuie doar sa ai putina incredere in tine. Nu spun sa te culci cu el.
Nu, nu vreau sa ma marit si nici nu sunt o persoana religioasa, doar ca nu imi place ideea de a face dragoste cu toti baietii cu care ajung sa fiu intr o relatie.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
