Te asigur că mama ta știe deja!
Nu e vorba de părinții tăi, că totuși ai 17 ani, însă gândește-te la tine, la el. Merita? Dacă ai vrut să fie primul nu înseamnă că ai fost și pregătită pentru asta( și tu știi bine că n-ai fost )...te-ai grăbit, e posibil să regreți mai târziu.
Tu ai făcut această decizie în grabă, neavând încredere și știai c-o să-l pierzi. Asta înseamnă că nu-ți dă prea multă încredere în tine și nici nu se mai pune problema că te iubește...
Să sperăm că el are grijă de tine.
Sunt constienta ca mama stie deja, dar nu ma simt inca pregatita sa le spun asta si nici ei nu sunt pregatiti sa afle, cu toata ca cu mama as putea discuta si discut mereu despre subiectul asta, dar nu indtraznesc sa ii spun. Ma iubeste si stiu asta sa imi demonstreaza asta in fiecare secunda si o facem din iubire, dar am o senzatie ciudata ca 17 ani e inca devreme sau m-au cufundat ai mei destul in dogmele de demult? ....nu stiu ce sa zici despre asta.
Dar asta nu inseamna ca regret ce am facut!
Fiica mea mi-a spus dinainte sa o faca ca va face asta, nu prea eram eu de acord dar si daca ziceam nu, tot ca ea era, poti vorbii cu mama ta si sa ii spui, eu sunt absolut convinsa ca ei deja banuiesc pentru ca esti demult cu baiatul respectiv numai ca din bun simt nu fac nici o aluzie legata de acest aspect
Nu mai sta nimeni dupa casatorie,asta este un concept invechit,sincera sa fiu poate ca e mai bine cum e acum,sa caute fiecare persoana potrivita, inaintese luau si descopereau ca nu sunt potriviti si se ajungea la divort, acum macar stau asa cativa ani si afla daca au un viitor impreuna sau e mai bine sa isi vada fiecare de drum inainte de a mai face si copii, sa nu iti mara rau ce ai facut si nici rusine, e ceva normal pentru vremurile astea
Primul trebuie sa fie sotul...
Sunt mai mult tentati sa insele cei care deja au primit de la "iubitele" lor dovada dezonorarii!
Dacă ele i-au dovedit că nu au coloană vertebrala şi s-au supus poftelor lor, ei au toate motivele din lume să caute altceva, mai demn, mai puternic! Un barbat are nevoie langa el de o femeie puternică, nu de o cârpă...
Moral ar fi să nu lase în urmă o victimă, dar pe un om care nu ţine cont de sufletul lui sau de Dumnezeu cine îl va împiedica să facă asta?
Din păcate, iniţierea "curviei" şi abandonarea "victimei"este de cele mai multe ori DIRECŢIA spre care se îndreaptă relaţiile în care nu s-a respectat moralitatea până la căsătorie…
Şi chiar dacă vă cunoaşteţi de 1 an de 3 sau 5 ani, respectarea demnităţii este la fel de necesară. Cunosc prea multe cazuri de tineri care au stat 5 ani, 7 ani împreună iar apoi s-au despărţit cu mare seninătate din partea unuia şi mare surpriză şi traumă din partea "celuilalt" (fata, în majoritatea cazurilor).
DE FAPT, după ceea ce am scrim mai sus, chiar "desfrânarea" duce la colapsul despărţirii, la pierderea "atuurilor", la stingerea aurei de demnitate, onoare, şi MOTIV SPECIAL de respect (necunoscut de cei care nu vor să recunoască că doar ONOAREA poate primi respect. Doar ea…)
Adica mai pe scurt toate fetele care isi incep viata sexuala inainte de nunta sunt niste curve chiar si daca ar fi in viata lor un singur barbat. Bravo imi place cum gandesti Ai ramas infipt vechiile conceptii
Ai inteles doar pe jumatate...din cauza nevirginitatii lor din noaptea nuntii au aparut divorturile, de asta o sa se certe cu barbatii, o sa fie blestemate si vesnic nefericite! Sper ca nu am ratat nimic... oricum are destule postari, dupa ce le citesti de 50 de ori o sa observi daca am ratat un aspect
- La urma urmei, ce se va întâmpla într-o neprevăzută situaţie în care vă despărţiţi? Ce se va întâmpla mai târziu în familie, atunci când mentalitatea "unui spirit de aventură iresponsabil" va fi înlocuită cu raţiunea că relaţiile intime sunt lucruri care transformă psihicul şi impregnează o amprentă de neşters naturii umane. Relaţiile intime creează "link-uri" nedorite, ce se vor resimţi cel mai bine mai târziu, în familie, ca în oglindă de către celălalt partener... toată viaţa! Acest lucru va fi o adevărată "fractură" mai târziu, iar în acest sens statistica divorţurilor nu minte...
Spre deosebire de alte experienţe devenite amintiri, experienţele păcatului (în special când e vorba de o relaţie a trecutului) nu se uită niciodată (...), şi cu cât lovesc mai mult în normele morale, cu atât vor avea un efect mai copleşitor asupra respectului reciproc şi liniştii unei familii!
În mod aparent paradoxal dar logic, aceste experienţe-amintiri devin cu atât mai frustrante (substrat pentru gelozie) odată cu trecerea timpului, rămânând mai târziu întipărite în sufletul "celuilalt" partener (...), aşa cum într-o cameră, posterele ar deveni permanente!
Nu a fost devreme pentru ca pana la urma te-ai simtit pregatita pentru asta In legatura cu parintii pot sa spun ca precis au banuieli dar nu inteleg de ce te simti vinovata de ce ar fi dezamagiti?
Nu le spune adica nu esti obligata sa le spui asa consider eu.
Odata cu trecerea timpului isi vor da ei singuri seama, fosta mea iubita la care eu am fost primul baiat, a spus mamei ei si totul a devenit complicat, mai bine e sa lasi timpul sa treaca
Sper sa iti mearga relatia si sa ramai cu acel baiat, de obicei primul nu e si ultimu...
Daca te simti iubita si il iubesti nu ii ai de ce sa regreti, iar cat despre ai tai nu le spune nimic, nu deocamdata.
de vei ramane cu el
Daca tu ai vrut sa faci asta, nu ai de ce sa regreti. Nu zic ca este prea devreme sau prea tarziu, cand esti tu pregatita atunci e cel mai bine. Posibil ca parintii tai sa se gandeasca la asta deoarece tu esti de ceva timp cu el