Bună.
De ce nu citești revista "Povestea mea"?
Sunt destule exemple acolo.
Pa, pa.
Asa cum spune Raluk27, e foarte riscant sa mai acorzi o sansa cuiva care si-a batut joc de tine. Lipsa de respect pe care a avut-o la un moment dat nu se inverseasa asa usor. Totusi nu putem generaliza, fiecare situatie e diferita. Eu de exemplu, daca as putea, m-as intoarce in genunchi la fata de care m-am despartit cand aveam cam 14 ani . Abia dupa despartire mi-am dat seama ca o iubeam si ca era o fata minunata. Dar n-am invatat nimic din asta, mereu mi se intampla sa ma indragostesc cand e prea tarziu, daca ma indragostesc. Dar daca mi-ar da o sansa acea fata, garantat as trata-o ca dupa valoarea calitatilor ei. Pacat ca nu mai stiu nimic de ea.
Daca despartirea apare " din prostie ", si acel baiat se gandeste " ce fata extraordinara am pierdut, ce prost am fost ", sigur ca va vrea sa o aiba din nou. Probabil ca si fetele gandesc la fel, nu suntem chiar asa diferiti.
Si acum cati ani ai?
Am 20 de ani acum. Dar nu am uitat-o si probabil nu am s-o uit vreodata.
Off...dragostea asta! Sper sa o regasesti, adica inca mai poti spera . Se spune ca daca iti doresti ceva cu adevarat se va intampla.
Cine a spus ca imi doresc? Stai linistita, am spus "daca as avea sansa" adica sa ma intalnesc pe strada cu ea, intamplator. Din cate stiu e plecata din tara cu un barbat de 30 de ani (cam) Cred ca intelegi sentimentul meu de inferioritate, ma simt ca un ponei pe langa armasarul ala (cu toate ca e posibil sa aiba un metru jumate, nasul stramb si se scobeste in nas cu betisoare de urechi, nu-l cunosc).
Daca ar fi sa o vad, as incerca, dar nu am s-o caut, e o amintire prafuita intr-un colt de minte(mintea mea are multe colturi) asa ca nu ma apuc sa alerg dupa fiecare fata Morgana pe care am intalnit-o.
Adevarul e ca poate e fericita acum, ce rost mai are?
Mrg, e ciudat...nu am de unde sa inteleg asa ceva, adica am numai 14 ani si inca mai simt cv pentru un baiat care s-a despartit de mine de o gramazanea de timp ...nu are nici un sens, deci iti inchipui ca sunt in pragul copilariilor
Da, te cred, un timp foarte indelungat, daca tu ai doar 14 ani Muuult timp, ai si o varsta inaintata, ce pot sa zic?
Uite ce zic eu: Are sens! Nu conteaza varsta sau timpul, cata vreme ai un suflet curat si iubesti. Bravo tie! Eu nu ma pot lauda cu asta. Asa ca daca suferi, ai toata admiratia mea.
Un an si ceva- pentru mine inseamna asta o gramazanea de timp; nu ma judeca sunt doar o copila pana la urma
Oooho! Mult, sa stii. Sper ca vei putea trece peste asta intr-un final. Nu te judec, fii linistita, nu te cunosc atat de bine incat sa indraznesc sa imi dau cu parerea despre tine. Dar banuiesc ca te intrebi daca e normal ca dupa un an de zile, inca sa iti doresti sa te impaci cu el, sau ar fi normal sa te fortezi sa uiti de el. (? cred). Eu zic ca nu trebuie sa fortezi inima sa uite, sau sa iubeasca din nou. Cand va fi momentul, il vei uita, atunci cand vei constata ca desi a fost o greseala sa va despartiti, acum nu mai e la fel. Deocamdata nu ai gasit pe nimeni care sa iti ofere ce iti oferea el. Dar inca esti mica, oho! ai o groaza de timp sa te indragostesti din nou si sa suferi din nou, si iar sa iubesti .
Da! De abia astept! :d
Nu. Daca esti in situatia asta, ia-ti gandul! Nu se intoarce ever. Decat daca urmareste ceva sau nu te-a ranit suficient si se intoarce ca sa-si "desavarseasca opera"