Am si eu o nedumerire. Paote ma ajutati voi sa imi rezolv cat de cat problema, caracteristica adolescentei, sa zicem asa. Cu intrebarea pe care am sa o pun, sunteti probabil obisnuiti:" De ce nu pot sa am si eu o prietena?! " Vad aici pe site, o gramada de "povesti de dragoste", la fel si pe strada si nu inteleg de ce chiar eu trebuie sa stau asa de prost la acest capitol.
Pur si simplu nu inteleg ce gresesc. Nu pot sa zic ca o duc foarte rau la capitolul aspect fizic, insa nu sunt fat frumos. Pot spune despre mine ca sunt un tip destul de amuzant(din cate am auzit), nu sunt deloc timid, si in general incerc sa fiu eu insumi majoritatea timpului, sa fiu cat mai "de treaba" cu toata lumea, etc.
Sunt in stare sa leg o comversatie cu orice fel de fata, pot sa ma fac placut multor domnisoare, insa am o mentalitate mai ciudata fata de restul lumii, sa zic asa.
Asta se datoreaza experientelor de viata pe care le-am avut pana acum, care si-au pus semnificativ amprenta asupra caracterului meu si care ma fac sa par un "ciudat" din cate mi-am dat eu seama fata de multi oameni de varsta mea. Eu, consider ca modul cum gandesc este cel mai bun pentru mine, iar datorita trecutului meu, un trecut destul de "negru" cu care nu ma pot mandri, dar care totusi cred ca ca m-a ajutat foarte mult. Unii oameni, sunt speriati de mine din aceasta cauza, insa eu m-am schimbat foarte mult, in bine.
Intr-o zi stateam la o fata(o veche cunostinta cu care imi permit sa vorbesc despre absolut orice) si povesteam, iar la un moment dat am intrebat-o ce nu-i place la mine, si de ce nu ma place si pe mine o fata!
Ea, mi-a raspuns ca stie ceva fete care m-au placut, insa sunt un tip foarte moale, "de care fac multi misto", pentru ca nu am tupeu sa "comentez". Pe langa asta, nu sunt deloc popular in scoala, chiar nu prea am prieteni!, pe deasupra mai sunt si sarac.
Auzind acestea, mi-a venit sa rad. Nu mi-a venit sa cred ca multi au aceasta impresie despre mine acum, iar cu doi ani in urma viata mea era guvernata de "principii" precum: " Eu nu veau sa fiu un produs al societatii, ci vreau ca societatea sa fie un produs de-al meu" (sper ca se intelege prin metode "faceam societatea un produs al meu").
I-am explicat domnisoarei, ca eu nu ma cobor la mintea fiecarui copilas care trece printr-o criza de personalitate, si astfel de ia de X, si de Y fara ca acestia sa-i fi facut ceva, deoarece se va ajunge la violenta, iar in ziua de astazi violenta nu este o solutie precum si faptul ca eu consider ca este mai bine sa ai 2 sau 3 prieteni adevarati decat o gloata de pupincuristi, totodata "popularitatea" nu m-m-ar ajuta cu mare lucru, insa ea a spus ca vorbesc tampenii! -.-
In concluzie cu ce naiba gresesc?!
Nu gresesti cu nimic! Cati ani ai?
Fiecare om are personalitatea lui, un mod propriu de a gandi si de a actiona. Nu e nevoie sa ti-l schimbi din dorinta de a avea o prietena. Daca tu asa simti ca trebuie sa fii, e in regula.
Eu cred ca esti un baiat deosebit si ca fetele din jurul tau nu se gasesc la un nivel atat de inalt al maturitatii precum al tau(mai ales daca toate gandesc la fel ca si prietena aceea). Banuiesc ca nu te-ai multumi doar sa ai o prietena, ci aceasta ar trebui sa aiba si calitati deosebite. Asa e si normal.
Sa stii ca nu e nicio graba. Nu trebuie sa cauti cu disperare o prietena. Trebuie doar sa observi fetele din jur, sa vezi care s-ar potrivi standardelor tale si sa incerci sa o cuceresti. Daca nu e asta, va fi urmatoarea. E important sa nu te descurajezi si sa nu te multumesti cu orice pitipoanca.
Răspunde
Multumesc ca ai citit atata, si totodata multumesc de incurajare.Am 17 ani. Modul de gandire nu am de gand sa-l scimb, insa pot spune ca ai dreptate in legatura cu ce ai scris acolo. Insa, ideea ca timpul va rezolva aceasta problema, nu prea ma bucura, deoarece eu sunt genul de om care isi rezolva singur problemele, iar in cazul in care timpul o va rezolva pe a mea, imi e teama ca nu o a rezolva cum trebuie. Intelegi?
Oricum rezolvarea propusa de tine, din punctul meu de vedere este buna. Cred ca trebuie sa am ceva rabdare. Insa, nu crezi ca pot lua o fata "sub standardele mele" sa zicem pe care sa incerc sa o scimb? ce crezi?
Răspunde
Cu multa placere!
Una dintre cele mai mari greseli pe care le poti face e sa alegi optiunea pe care ai prezenta-o tu la sfarsit. Adica sa alegi o fara sub standardele tale si sa incerci sa o schimbi. E o greseala destul de des intalnita, din dorinta prea mare a oamenilor de a avea pe cineva langa ei. Se grabesc, aleg o persoana nepotriva si dupa incearca sa o schimbe. Stii, se spune ca atunci cand iubesti o persoana, o accepti asa cum e, nu incerci sa o schimbi. Problema e ca o sa iti fie foarte greu, o sa iti ia mult timp, o sa suferi mult si exista destul de putine sanse sa reusesti. Nici tie nu cred ca ti-ar placea ca prietena ta sa incerce sa te schimbe.
Deci, nu recomand asta.
Stiu, e greu sa astepti, insa nu cred ca e ca si cum ai astepta intr-o inchisoare. Te poti bucura de lucruri pe care nu le poti face(si nici nu trebuie!) atunci cand ai o relatie: Poti cunoaste fete, poti merge la intalniri, poti flirta cu fete, le poti cunoaste.
Si eu am tot 17 ani (fara vreo luna). Tin minte ca imi placea sa vorbesc cu baieti, sa vad cum gandesc, sa flirtez cu ei( flirt nevinovat, pentru ca nu ii lasam sa se apropie de mine), sa ii cataloghez
, imi placea libertatea pe care o simteam dupa ce am avut prima relatie. Deci nu pot spune ca a fost o asteptare prea grea. Imi doream sa am un prieten, insa nu orice fel de baiat. Preferam sa fiu singura decat sa fiu cu un baiat nepotrivit. Am asteptat cumintica si mi-am axat toata atentia asupra scolii. Dupa.m-am indragostit cu adevarat 
.
Te asigur, nu e foarte greu. Trebuie doar putina rabdare .
Ordonare:
După relevanţă
Tu esti perfect normal, cei din jurul tau sunt ciudati...cu timpul o sa se rezolve si problema asta, eu sunt aproape in aceeasi situatie si te inteleg
Răspunde
Nu te comporti ca un adolescent de varsta ta deoarece, ne spui tu ca ai trecut prin multe evenimente nefaste, incearca sa-ti prietena cu cativa ani mai mare decat tine, poate ca aceasta te va intelege, si inca ceva, incearca sa-ti retii unele iesiri gen "nu ma cobor la mintea fiecarui copilasi " ca in loc sa-ti apropii prietenii mai rau ai departezi
In legatura cu iesirile, eu ma refeream la faptul ca nu am de gand sa bag in seama pe fiecare copilasi care din criza de personalitate, ma vede pe coridor de exemplu si zice o gluma tampita pe seama mea si apoi se amuza copios si se da mare. Daca ii intorc gluma inapoi si ma iau de mamica lui, se va ajunge la violenta, iar eu refuz violenta.
si de ce trebuie sa te cobori la minte unora, daca vede ca-i ignori de cateva ori nu o sa mai faca glume, refuzi violenta dar decurgi la injuraturi?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
