Care sunt istoriile voastre de dragoste, cea mai frumoasa primeste fundita

Trebuie sa spunem tot, ca la spovedanie?

Buna eu am o poveste foarte trista am stat cu un baiat eram colegi de clasa si ne iubeam foarte mult dupa doua saptamani de relatie ne intelegeam foarte mult si simteam ca suntem impreuna dintotdeauna.cand a aflat verisoara mea i-a spus lu maicasa si ea i-a spus lu mami.cand a aflat m-a certat si m-a pus sa ma despart de el imediat.si eu am facut asta normal ca nu puteam sa nu o ascult.el s-a suparat foarte tare pe mine si nu mi-a mai vorbit foarte mult timp si eu ma simteam foarte rau pentru ca-l iubeam mult si el era indiferent fata de mine si-l vedeam in fiecare zi normal eram colegi.dar pana la urma i-a mai trecut putin supararea si am inceput sa vorbim adica ne salutam si mai vorbeam asa rar ce mai faci dar nimic mai mult si de atunci ma gandesc destul de des la el si el la mine cred...

Buna
Noi suntem vecini, stam pe aceeasi strada.La inceput nu prea ne suportam,mereu ne certam, uneori chiar ne si injuram, pana intr-o anumita perioada in care s-au mai potolit lucrurile si incepusem sa ne intelegem mai bine.Eu ieseam afara cu prietenii mei si la fel iesea si el afara cu prietenii lui,mai venea pe la mine pe la scara,mai vorbeam si pe mess,si usor usor,fara sa imi dau seama am inceput sa ma indragostesc de el, la inceput nu am importanta am crezut ca este ceva trecator, dar mi-am dat seama ca nu era asa. Zilele treceau si eu ma indragosteam si mai mult de el.Preferasem sa nu spun la nimeni,vroiam sa tin in mine,dar prietenii mi-au citit pe fata ceea ca ascundeam si cand m-au intrebat daca imi place de el,nu am putut nega.Lui nu vroiam sa ii spun,imi trecea prin minte diverse lucruri,daca nu o sa vrea, daca nu ii place de mine etc.
Observasem ca si comportamentul lui era diferit fata de mine, imi dadea de inteles ca ma place dar nici unul din noi nu indraznea sa faca primul pas.Am tot asteptat vreo doua luni si m-am hotarat sa fac eu primul pas si sa ii spun ca imi place de el si daca vrea sa fim impreuna,el binenteles ca a aceptat, eram foarte fericita in acel moment.
Am avut o relatie frumoasa, cu toate ca el era mai mic cu 4 ani decat mine acest lucru nu ne-a impiedicat sa ne iubim si nici sa ascultam de gura lumii.Am fost impreuna 4 luni,totul era bine,cu toate ca era mai mic ca mine am invatat multe de la el,ma sustinea mereu,era langa mine cand aveam nevoie,stia sa ma inveseleasca atunci cand eram trista,nu imi puteam inchipui viata fara el,el era singurul care m-a facut fericita cu adevarat,chiar si pentru timpul acela putin.
Speram saa nu ne despartim niciodata, dar uite ca s-a intamplat, in a 2 zi de Craciun el a pus punct relatiei pe motiv ca nu ne potrivim si ca este mai bine ca fiecare sa o ia pe drumul lui.Am incercat sa vorbesc cu el dar degeaba,nu pot nici acum sa acept faptul ca numai suntem impreunaA trecut o luna si ceva de cand ne-am despartit si eu tot nu am reusit sa trec peste aceasta durere
Stiu ca o sa imi ia ceva timp, poate chiar mai mult pana o sa reusesc sa trec peste aceasta durere si sa merg mai departe, pentru ca el mi-a lasat o rana atat de adanca in suflet si un gol pe care nimeni nu il va ma umple niciodata.

Nu stiu daca o sa reusesc sa fiu la fel de poetica precum mihaeela18, dar iti spun sincer ca dragostea este cel mai frumos sentiment pe care il poti simti.
Cand te indragostesti nu exista reguli, nu exista limite. Povestea mea, hmm ce vis frumos!
Eram mai mici, am avut cel mai bun prieten in comun, care ne-a ajutat sa fim impreuna. A durat cam un an si ceva, timp in care ne apropiam tot mai mult unul de celalalt, el era foarte romantic, flori, invitatii la petreceri, tipicul tablou dintre doi indragostiti pe o bancuta, toamna. Dupa un an si cateva luni am aflat ca trebuie sa se mute in Londra cu familia, iar inima mi se sfasia, dar am acceptat, nu aveam de ales. Inainte de a pleca mi-a spus ca ma va iubi intotdeauna si eu i-am promis ca nu voi renunta. Au trecut 3 ani de atunci, in care am vorbit ca si cum ar fi fost mereu langa mine, nu ne-am ascuns nimic. Cateodata ma grabeam sa ajung acasa doar pentru a vorbi cu el. Vara asta, eram afara cu niste prietene, cand se apropie un tip inalt, aratos cu fata incetosata de la soare si imi zice: Ti-am zis ca te iubesc! Ma ridic in picioare, ma uit la el ca si cum nu ar fi posibil, ca si cum el ar fi o stafie si am inceput sa plang. L-am luat in brate, am vorbit cu el, dar nu imi venea sa cred. Iubirea invinge totul! E o zi pe care nu o s-o uit niciodata, o sa o pastrez in amintire pana cand am sa mor. Si uite-ma acum, urmandu-mi visele, facandu-mi bagajele pentru Londra!

Buna.
am sa pov pe scur ptk fac galagie cand scriu si el chiar doarme acum ca maine merge la munk
ne'am cunoscut pe mirc.era joi pe la 2.asta acum 3 ani si o luna.ne'am intalnit in weekwn.el a venit la mine cu o rabla d masinami-a placut ca nu ii era rusine.ptk nu sunt o fata pe interes.mi-a adus un trandafir pe are il mai am si acum.si am mers int'un loc superb pe munte unde vedeai orasele toate.era zapada mare imi amintesc...el era f timid.nici nu se uita la mine.sus pe munte eu am inceput sa'l bulgaresc dar el radea saracu si nu zicea nimic.ii era rusine sa ma bulgareasca si el.si am inceput sa ne plimbam pe o carare si el era in spatele meu, iar eu ma intorsesem sa vad ce face si era atat de aproape de mine incat cad m-am intors direc nas in nas cu el am dat.si ceva ca un magnet parca m'a atras la el.l'am prins usor de geaca si l'am sarutat.pot spune ca a fost dragoste la prima vedere chiar de cand mi-a trimis o foto cu el inainte sa ne vedem.binenteles au fost si certuri, chiar f mari dar am considerat aman2 ca nu putem trai unul fara altul, si in ziua de azi ne iubim enorm.si avem planuri serioase.acum planificam si nunta si vb des ca copii.bine asta ptk adoram copii, dar asta se va intampla peste vreo 2 ani:d! cam asta e povestea mea de dragoste si nu am s'o uit niciodata. apropo.el dupa 2 saptamani mi-a zis "te iubesc" si a fost el primul.si eu ca sa'i dovedec cat de mult il iubesc mi-am tatuat pe spate numele lui"DANY":X:X