Cunosc un baiat,ne intelegem foarte foarte bine! Ma ajuta cand am nevoie,vorbeste foarte frumos cu mine,imi da sfaturi,etc.
Astazi am avut o conversatie cu el, foarte interesanta!
El:ce faci?
Eu:Bine tu?
El:nu asa bine!
Eu:de ce?
El: ca nu ma iubesti!
Eu: eee de parca tu ma iubesti!
El: da te iubesc!

Dupa 30 de minute in care nu am mai vorbit:
El:doar esti surioara mea mai mica
Eu: sora de suflet eventual
El:mai mult decat o sora
Eu:ok.
El:de acum o sa am eu grija de tine! Nu te las balta niciodata!
Eu:bine mai nebunule:* mai vorbim ca am teme!
El:bine, ai grija de tine! Pusi!

1. Oare el simte ceva pentru mine?
2.Mie imi cam place de el ca e si frumos si destept..Cum pot sa aflu daca ma place sau nu?

Multumesc anticipat! Cel mai bun raspuns primeste FUNDA! Va pupacesc si va rog fara jigniri!

E clar ca te place tu nu te uiti ce spune acolo -ce vrei mai mult?

BUNA
parerea mea sincera e ca ar trebui sa il iei sa vb fata in fata sa ii spui exact ce simti si sa il rogi sa fie sincer in cel mai rau caz veti ramane ca acum in cel mai bun veti avea o relatie fericita asa ca BAFTA

Nu-ti dau mai mult de 14 ani.
Voi sunteti doar copii si gandul vostru nu trebuie sa fie la relatii de felul acesta. Dragostea este doar pentru adulti. Si daca cei mari nu stiu ca ea este un principiu de viata si nu sentiment, cu cat mai mult adolescentii. Dragostea este ca si cu o sabie -daca nu stii sa o manuiesti nu numai ca te vei rani pe tine, dar ii vei rani si pe cei din jurul tau. Trebuie sa fii adult pentru ca numai atunci poti gandi ce/cum trebuie sa faci. A te lasa la voia valurilor este lipsa de maturitate; este copilarie. Iar dragostea intre un baiat si o fata nu trebuie sa se gaseasca printre adolescenti. Toate isi au vremea lor. Daca adolescentii spun ca sunt destul de maturi ca sa se indragosteasca unii de altii, atunci ei trebuie sa fie in mod automat si stiutori in a creste un copil, in a fi intretinator de familie, etc, etc.
De aceea le spun tuturor ca numai de la varsta de 25 de ani in sus tinerii isi pot cauta perechea; pentru ca ma gandesc ca la varsta aceea ei pot avea atat putere materiala cat si parinteasca in a-si forma o familie. Cu dragostea nu e de joaca; de aceea spun ca este doar pentru adulti.
Ma uit la adolescenti si vad in ei atata agitatie -daca ma place baiatul/fata; vad certuri intre colegi si prieteni din pricina ca cineva a pus ochii pe prietena/prietenul sau. Acestea sunt lucruri prostesti, copilaresti. Adolescentii nu au primit educatie morala de la parintii lor ca sa stie ce/cum/in ce fel trebuie sa se comporte in relatiile dintre ei.

Te tii de mana, te saruti si te culci numai cu acela/aceea care iti este sot/sotie! Lucrurile acestea trebuiesc sa aiba loc doar in cadrul casatoriei. Ce nu se afla in acest cadru se numeste imoralitate; lipsa de educatie morala; lipsa de infranare.
Trebuie sa cunosti ca nu tot ce ne place este si bun pentru noi.
Suntem oameni si avem ratiune; aceasta este singura care ne ridica mai presus de instinctele animalice. Sa gandim si cu mintea, nu numai cu inima...