In opinia mea, e foarte clar, baiatul e un vagabond, care te minte pentru ca te vrea, si cine stie ce vrea sa iti faca daca te vei muta cu el.
NU il asculta, asculta-ti parintii si vezi-ti de viata, baiatul potrivit va aparea la momentul potrivit.
Nu face cea mai mare greseala din viata ta, ai 90% sanse ca daca te duci cu el sa devii o femeie abuzata si batuta.
Eu cred ca e mai bine sa il urmaresti, sa il cunosti mai bine, poate parintii tai au dreptate, si poate e un figurant cu gura mare.
Are rezultate bune la scoala? E bataus?
Ce vrea cu adevarat de la tine? nu cumva profita de tine?
Puneti aceasta intrebare,,, baietii pot fi foarte prefacatori cand e vorba despre o fata de la care vor,,, ceva.
Ai uitat sa imi spui ce varsta aveti.
Cred ca esti intr-o situatie foarte delicata. Tu ce simti? Ar trebui sas iti asculti parinti sau sa il crezi? Ce iti spune inima? As vrea sa te intreb cati ani ai...si ce fel de gluma a facut? Si daca chiar crezi ca e iubeste, sper sa ai dreptate...si sa nu suferi din cauza lui mai tarziu.
Cred ca esti intr-o situatie foarte delicata. Tu ce simti? Ar trebui sas iti asculti parinti sau sa il crezi? Ce iti spune inima? As vrea sa te intreb cati ani ai, si ce fel de gluma a facut? Si daca chiar crezi ca te iubeste, sper sa ai dreptate...si sa nu suferi din cauza lui mai tarziu.
Salutare,
Păi ai mare grijă, cateodată se întâmplă ca prietenii tăi să aibă dreptate alteori nu, din invidie. Dar eu zic că un băiat niciodată nu ar trebui să fie guraliv sau să se comporte imatur în faţa unei fete. Gândeşte-te cât de bine poţi şi să nu excluzi varianta de a te despărţii de el, crede-mă că tatăl tău are dreptate şi părinţii ştiu primii când ceva nu este bine pentru tine, eu zic să le dai mai mare importanţă lor, dar şi decizia ta este importantă. Mare grijă, succes.
Da,am uitat, eu am 20, el are 21. Daca stau bine sa ma gandesc si sa analizez situatia, le dau dreptate parintilor mei.eu lucrez,el lucreaza, insa de ieri de cand a zis tatal meu ca nu ma mai lasa cu el, lui i-a intrat in cap o idee si anume, ca eu sa ma mut la el, sa-mi las serviciul si familia pentru el...Nu stiu ce sa zic.Dar abia dupa 2 luni de relatie sa-mi ceara asa ceva? Mi se pare putin cam suspect.
Uite asa am patit si eu cu un tip cu care am stat 1 an, stii ce trebuie sa fac sa vezi daca chiar te iubeste cu adevarat? nu ii mai acorda asa multa atentie, nu il face sa se simta superior tie cand este vorba sa il scoti din ceva problema pe care el ar trebui sa o rezolve personal. zii sa vorbeasca cu ai tai daca chiar te iubeste asa de mult sa le demonstreze ca, chiar te merita. Si crede-ma ca parintii iti vreau binele asa ca pune-l putin la incercare succes
Poate ca le dau dreptate parintilor tai, e normal sa fie mai severi in genul asta de situatii... tu te simti bine in compania lui? adica., daca toti il cam descriu a fii un tip tupeist si guraliv si toti vor sa te indeparteze de el inseamna ca acei oameni care pe tine ''de streseaza'' cu grija lor pentru tine au observat ca el nu e genul tau de tip, poate ca au si ei dreptate, te.ai gandit, pfff mai sfatuiestete si uh cu mama si cu tatal tau si incearca sa vezi ce au de spus chiar daca e bine, chiar daca e rau, macar ai incercat scuze daca nu te.am ajutat cu nimic, injura.ma
M aflu intr-o situatie in care n-as fi crezut vreodata ca ma voi putea afla... nnici prin gand nu mi-a trecut asa ceva! eu am 20 de ani, iar el are 21.Gluma? ei bine, el avea un singur telefon dupa care vorbea cu mine.Am uitat sa va spun ca el e coleg de munca, cu tata.Si intr-o zi, tata l-a vazut cu 2 telefoane, el stiind de la mine, ca baiatul are doar unul.Si culmea, in ziua aia amprimit un mesaj de la un numar de Vodafone, care imi zicea ca vrea sa ma cunoasca. tata a vazut din intamplare mesajul si s-a prins imediat ca el a fost.Problema e ca atunci cand am incercat sa vorbesc cu el si i-am zis ca stiu ca el a fost, m-a mintit spunandu-mi ca nu a fost el si ca nu stiu ce fac eu si cu cine umblu in lipsa lui.
Stai linistit, n-as face niciodata prostia asta.Fac asta si dupa aiaregret toata viata? Nu vreau asa ceva.Insa nu pot sa mai scap de el, se tine ca scaiul de mine.Stie unde lucrez, vine la mine la servici.Chiar nu stiu ce sa fac si cum sa fac, sa scap de el, ca m-am lamurit in privinta lui.Toata lumea are aceeasi parere!
A vorbit si cu ai mei, insa, tot cu acelasi ton de superioritate.Bine,sa vorbeasca asa cu cine vrea el, dar nu cu parintii mei.Si inca ceva, el vorbeste la fel cu toata lumea, inclusiv cu parintii lui, ca am asistat la cateva discutii intre ei.
Pai...in privinta asta poate a vrut sa vada daca l-ai insela daca ar aparea o oportunitate. Totusi, nu mi se pare normal ca dupa 2 lunii de relatie sa te cheme sa te muti la el. Nu cred ca ar trebui sa faci acest lucru. Si sa stii ca parinti tai iti vor doar binele, poate ca ar trebui sa ii asculti. SI daca chiar tii la el si si el la tine puteti hotari doar voi. Sa te muti la el e un pas foarte important, trebuie sa stii ca poti avea deplina incredere in el si sa va cunoasteti unul altuia pana si cele mai mici defecte. Ai grija ce faci si ce decizi iei. Bafta!:*
Nu te injur, m-am sfatuit si cu ai mei.Si da,le dau dreptate lor,voua si celor care mi-au deschis ochii.Mi-au zis persoanele care ne cunosc faptul ca el nu e de mine, dar vad ca si voi, care vorba aia, nu ne cunoastem, aveti aceeasi parere.
Acum esti furioasa, si crezi ca nu te mai poate face sa te razgandesti cu privire la el, dar de acum el va profita de ori ce moment de slabiciune pentru ca te convinge sa nu e vina lui, ca era nervos doar, si chestii din astea.
auzi,,, nu e ciudat cum eu, un baiat de 13 ani stiu atatea doar din filme si din intamplarile cunostiintelor mele? de 2 zile am cont pe TPU, pentru ca sunt racit cobza si nu am ce face toata ziua, si am ajutat o gramada de oameni cu fel de fel de probleme...
N-as vrea s-ajung la asa ceva.Dar el tot insista, m-a sunat azi de 20 de ori.si azi dimineata la 6:00 a venit acasa la mine.Aseara cand am vorbit cu el, i-am zis destul de clar sa nu vina pentru ca eu nu vreau sa ma cert cu ai mei pentru el, dar el nu intelege.Acum din cauza lui, tatal meu e suparat pe mine.
Sunt furioasa pe el in primul rand, dar si pe mine, pentru ca l-am suparat pe tata.am ajuns ca sa-l supar pe tata din cauza unui baiat..eu,care am un tata asa cum foarte multi si-ar dori.(in 20 de ani,cati am, eu n-am luat nici o palma de la tata si n-as vrea sa-mi stric relatia cu ai mei pentru el).Si da, ma bucur, ca tu, un baiat de 13 ani, mi-ai dat asemenea sfaturi, te admir pentru asta si iti multumesc!
M-am gandit si am luat deja decizia.Eu dupa 2 luni de relatie, iti dai seama ca nu pot avea incredere deplina in el.Stii vorba aia, nu ajungi sa cunosti un om intr-o viata, dar in 2 luni.Cat despre treaba cu mutatul, nici nu se pune problema.Eu n-am de gand sa-mi lasa familia, parintii, fratele pentru el.
Sunt de parere ca faci alegerea buna. Bravo, te felicit si multa sanatate.:*
Iti multumesc.Chiar daca acum imi pare rau, sper ca timpul va rezolva si problema asta. oricum, viata merge inainte!:*
Tot eu sunt, a revenit.Sambata am vorbit cu el si avea lacrimi in ochi, mai avea putin si plangea.Am vorbit si ieri la telefon si am decis sa ne despartim, iar el mi-a zis ca, macar prieteni sa ramanem.Aseara mi-a trimis mesaj si mi-a zis ca el doar pe mine ma iubeste si n-a mai tinut la nici o fata asa cum tine la mine, mi-a zis ca pentru mine ar face orice si mi-a mai zis sa ma mai gandesc la ceea ce mi-a propus. Acum, chiar nu mai stiu ce e cu mine.Azi n-am mai vorbit deloc, dar simt ca-mi lipseste ceva, ca nu mai e la fel...si totusi, ma uit la telefon si astept macar un mesaj de la el.Voi ce credeti, oare chiar am ajuns sa-l iubesc dupa doar 2 luni de relatie? Sau doar m-am obisnuit cu el si de aceea ii simt lipsa?
Chiar nu mai stiu ce sa cred.El mi-a zis ca poate peste o luna, doua sau poate peste jumatate de an o sa ne intalnim si poate o sa fim iar impreuna.Chiar nu mai am nici o idee...Eu cred ca el a fost sincer pentru ca e singurul baiat pe care l-am vazut cu lacrimi in ochi, abia s-a putut abtine sa nu planga.Eu as mai vorbi cu el, dar ai mei nu vor sa ma mai lase.Totusi,am 20 de ani(daca stam bine sa ne gandim, nu mai sunt chiar un copil), dar ai mei, au auzit cam multe lucruri urate despre el...si de asta nu-l mai vor in preajma mea.Pe cealalta parte, imi pare si mi-e cam greu fara el, dar tot n-as vrea ne mai amagim degeaba si sa-l ranesc, avand in vedere ca parintii mei nu ne mai vor impreuna
Ai putea sa le explici parintilor ca nu mai esti un copil, si ai vrea sa vezi mai exact ce e cu baiatul ala, si ca daca iti vei da seama ca nu este potrivit pentru tine, va veti desparti.
Fata de el, asa cum ti-am zis, ai putea incerca sa fi cu el, dar daca vezi ca incearca sa te minta, sau este un vagabond, il poti lasa.
Eu as zice ca daca ti se pare sincer, sa ii mai dai o sansa, cu masura; toti gresim...
Poate te iubeste cu adevarat, poate nu, vei vedea.