Simt nevoia sa va povestesc.Este vorba de prietena mea.Ma gandesc acum ca nu trebuia sa zic ce am pe suflet.Nu trebuie sa planga nimeni pentru durerea mea,dar...
Deci:Am fost cu iubitul meu un an,dupa care pentru ca sfeream mult si altele m-am despatit,apoi m-am rugat de el sa ma ierte si m-a iertat,dar doar pentru o seara in care s-a culcat cu mine apoi a doua zi m-a parasit, timp de 3 luni.Sicer,am fost distrusa si cred ca am ramas cu "traume".Nu sunt nici prea comunicativa si pun mult la suflet,prietenele mele stiu asta,stiu mai multe,inclusiv "acea seara".
Acum,m-a cautat si m-am bucurat foarte mult indiferent de ce s-a intamplat,e om,greseste,cine stie ce a fost in capul lui,si eu am gresit,asa sunt eu,nu tin ura,il iubesc foarte mult.
Eu nu prea am prieteni, 3 prietene "cele mai bune".Le-am spus si lor normal,sa stie.Una a zis "vezi sa nu fi roata lui de rezerva iar". Cealalta mi-a facut o foarte mare morala pe care am permis-o pana la un anumit punct,pentru ca deja exagera,totusi nu a trait ea cu el, ci eu.Acum,sa nu intelegeti gresit,eu le accept sfaturile,parerile,mi-a zis ca iar o sa ma lase si o sa fie rau si asa,dar totusi,le-am zis ca asa sunt eu fericita si ca voi fi mai atenta etc,asta este ce va fi,va fi.Cel mai mult m-a deranjat ca cea care mi-a facut morala,oricum ne-am departat,mi-a zis ca "ce am fost si ce am ajuns",m-am simtit urat,multe vorbe m-au facut sa ma simt rau,in ziua in care mi-a zis asta eram si suparata,nu ma asteptam sa fie asa,mi-as fi dorit sa fie mai aproape de mine. Daca imi e asa buna prietena si eu "ce am fost si ce am ajuns" de ce nu e? Pentru ca sunt iar impreuna cu el? Si ca nu ma despart de el, ca asa crede ea ca e mai bine? Ce parere aveti?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook