Sunt intr-o situatie aiurea si vreau sa va ascult parerea!
Am o sora mai mare cu aproape 7 ani ca mine, pe cand avea 17 ani a avut un iubit mai mic cu un an ca ea, cei doi chiar pareau sa se iubeasca si sa isi doreasca in viitor impreuna...acel baiat era ca si fratele meu, mereu ne jucam, ma ajuta la teme si ne intelegeam de minune...era un om sincer si cu un suflet mare!
Cand sora mea a terminat liceul a plecat in strainatate la mama mea,dupa cateva luni a plecat si el dupa ea si aproape un an au locuit impreuna,el muncea si ea statea acasa.
El era genul care vroia langa el o femeie gospodina care sa il astepte cu mancare acasa cand venea de la munca,ei bine ea nu era asa...ii placeau plimbarile, cadourile si pur si simplu nu era femeia pe care el si-o dorea langa el pentru restul vietii. Dupa cateva luni relatia celor doi a inceput sa scartie, ea cunoscuse pe altcineva iar intro seara el se saturase de situatie si-a facut bagajul si a plecat pe drumul lui intr-o tara straina fara sa stie limba si doar la 18 ani!
Intre timp s-au mai auzit timp de cateva saptamani foarte rar si apoi deloc.
Ea s-a casatorit, a facut si un copil iar el a incercat sa isi gaseasca fata potrivita! A devenit foarte neincrezator in el si in femei si a incercat sa caute perfectiunea intr-o femeie.
Timp de 6 ani nu ne-am mai auzit sau vazut deloc, apoi in ultimul an am mai schimbat 2, 3 vorbe pe facebook si la telefon! Imi parea asa de bine si mie si lui ca am inceput sa vorbim iarasi si mereu ne aduceam aminte de copilarie si ceea ce faceam impreuna...ne simteam lipsa reciproc!
Acum eu am 19 ani si el 25, iar la inceputul lunii august el a venit in tara. Din prima zi in care a ajuns in tara m-a sunat si ne'am intalnit la o terasa! Cand l-am vazut am simtit asa o bucurie in suflet in fine...ne petreceam timpul mai mult impreuna, ne plimbam peste tot, ne aminteam de copilarie drag si usor usor ne-am indragostit unul de altul.
Ma simteam vinovata ca si cum mi-as trada familia si sora..mereu el ma asigura si stateam ore in sir si imi povestea despre cat de mult regreta relatia cu sora mea si cum era ea si ca nu e genul de femeie pe care si-o doreste langa el.
Povestea e lunga dar in mare parte asta e....am petrecut cele mai frumoase 3 saptamani din viata noastra.
El spune ca s-a indragostit iarasi dupa multi ani,ca sunt iubirea vietii lui si ca il fac sa se simta din nou pustan.
Stiu ca nu ma minte,ma asigurat ca in mine nu vede ce vedea in sora mea...pur si simplu ne iubim nebuneste.
Se poarta frumos, e atent grijuliu, lasa totul pentru mine si ar face orice ca sa ma vada fericita dar relatia noastra ne este interzisa.
Acum el este plecat de 5 zile si mama lui si-a dat seama ca eu sunt sora fostei lui iubite...pot sa zic ca a facut criza de nervi si ii spunea ca daca ramane impreuna cu mine ea nu il mai cunoaste si nu vrea sa mai stie de el in viata lui si ca este pacat ceea ce facem noi iar el si-a luat bagajul si a plecat a zis ca se muta singur si ca el ma iubeste cu adevarat si ca nu renunte la mine pentru nimic in lume! Intre timp a sunat-o si pe mama mea si ia povestit totul iar in momentul asta toata lumea este suparata pe noi, nervoasa si nici nu vrea sa mai auda de nici unul din noi!
Plange si se consuma intr-una de ieri la fel ca si mine... vrea sa ne incepem viata impreuna doar noi doi.
Eu nu as vrea ca sa fiu decazuta in ochii familiei lui, nu vreau sa creez problema ma simt tare aiurea din cauza acestei situatii ..as vrea sa pot da timpul inapoi sa imi pot tine sentimentele in frau! Avem atatea lucruri in comun, pare a fi barbatul ideal pentru mine si eu femeia ideala pentru el!
Acum iubim nebuneste ca sa putem renunta!
Sa renuntam sau sa mergem inainte doar noi 2?
Si este pacat ceea ce facem noi?
Povestea este mult mai lunga dar cam asa este rezumatul ei. ..astept pareri.
Multumesc pentru timpul acordat!

Bună,gabriele_2231!
Sfatul meu este,să nu îţi sacrifici marea dragoste pentru nişte persoane care vor să aducă trecutul în prezent.
Nu înţeleg de ce contează atât de mult cine este fosta lui prietenă!
Toţi merităm să fim iubiţi,la fel şi tu,nu au niciun drept să-ţi interzică să ai sentimente pentru un băiat,indiferent cine este.
Ei nu ştiu ce s-a întâmplat între sora ta şi prietenul tău,nu ar trebui să se bage, poate au greşit amândoi, sau poate nu au existat sentimente puternice.
Numai bine, şi gândeşte-te la viitorul tău împreună cu el, cândva te vor ierta, dacă nu vor rămâne atât de egoişti ca acum!

Daca va iubiti precum spuneti creati-va un viitor impreuna departe de lumea rea. Ceea ce simtiti nu se poate numi pacat ci iubire. Sora ta ce spune?

Esti majora el e un om cu capu pe umerii -Puteti chiar sa va si csatoriti daca va iubiti chiar asa de mult.Nu te intereseaza pe tine ce a facut sora ta, daca ea nu a stiut ce e aia relatie acum ce vrea? Doar nu tu i-ai despartit...e ok stai linistita aveti incredere in voi si iubitiva tare...o sa inteleaga si ceilalti pe viitor ca voi vb serios, nu va lasati. Funda?:-D?

Un sfat care pot sa ti-l ofer este mergi mai departe treci peste relatia asta, altfel nu vei fi vazuta cu ochi buni in familie la voi. O sa ii tulburi trecutul surorii tale, ea avea un motiv intemeiat pentru care la lasat.
O alta varianta este sa te duci cat te vad ochii, dar daca eu as fi in situatia ta, as pleca si nu m-as intoarce deloc, daca zici ca ti-ai gasit "iubirea vietii" tale.

Sa stii ca indragosteala asta a ta - mai ales - n-o sa dureze mult. in curand o sa vrea o gospodina si mai gospodina decat o voia pe sora-ta.
esti pregatita pentru asa ceva? pare un idiot - din chestia cu gospodina. si sora ta cred ca a stiut ce-a stiut de-a renuntat la el. ar trebui sa ai incredere mai multa in sora ta, si mai putina in barbatii straini.
trezire blajina la realitate!

Daca ai renuntat la relatia cu cineva mai conteaza ca e impreuna cu fratele sau prietenul cel mai bun?!

Inseamna ca esti inca indragostita de aceea persoana pentru ca altfel l-ai lasa sa iasa cu oricine...

Daca oameni din jur nu va sprijina, cred ca ar trebui schimbati...

Daca voi va iubiti, restul nu mai conteaza! Parintii si ceilalti pe parcurs vor intelege, voi trebuie sa fiti fericiti. Pentru ce traim aceasta viata daca nu pentru aceste momente de fericire? Cand ne este mai greu, iubirea ne salveaza asa ca ...toate panzele sus. Nu renuntati doar pentru ca altora le este frica. Este vorba despre voi, nu despre ei. Ce, crezi ca ei nu au trecut prin tot felul de intamplari? Numai ca au uitat.

Salut,daca tu simti ca acesta este baiatul potrivit si va iubiti cu adevarat sa nu renunti la el pentru nimic in lume,si nu lasa ca rudele,familia,sora sa stea in calea fericirii voastre,si eu nu inteleg de ce asa reactie negativa din partea parintilor vostri,ce a fost a fost s-a uitat,sora ta e maritata,si-a gasit deja fericirea,e rindul tau acum,si nu conteaza prea mult faptul ca a avut de a avut cu sora ta cu multi ani in urma,te iubeste si il iubesti asta e cel mai importat,gindeste-te ca aceasta poate fi ultima ta dragoste adevarata,singura persoana cu care vei putea fi pe deplin fericita, si din cauza trecutului sa renunti la el, nu e bine, si eu sunt intr-o situatie similara ca a ta, diferenta intre noi e de 9 ani.eu am doar 17, si in trecut el a avut ce a avut cu sora mea,si acum toti sunt inpotriva,dar noi nu luam in seama,si eu nu voi renunta la el pentru nimic in lume,chiar daca sora si mama imi spun neincetat sa ne despartim, acelasi lucru ti-l doresc si tie, sa lupti pentru fericirea ta, si sa fiti impreuna, mult succes voua:*

Gabi,parerea mea este ca voi doi ar trebui sa continuati relatia voastra. Daca voi doi sunteti fericiti unul langa celalalt nimeni si nimic nu ar trebui sa va desparta.Incercati sa treceti peste toate obstacolele care va apar in cale. Daca sunteti uniti ve-ti razbate.Aceasta este parerea mea. Oricum este problema voastra. Daca am gresit cu ceva te rog sa ma scuzi.Succes