In primul rand, nu lua vina asupra ta, pentru ca intr-o relatie sunteti doi, sunteti amandoi la fel de vinovati.dar din punctul meu de vedere nu e niciunul vinovat. Pur si simplu aveti o relatie de foarte mult timp iar in timp, anumite probleme nerezolvate l-au afectat. Tu spre exemplu, din ce spui aici, te gandesti foarte mult la ce spun altii. El te iubeste, sunt convins de asta, nu ai motive sa te indoiesti sau sa crezi ca are pe alta cum zice cineva pe aici.
Problema e ca el psihic nu este bine, ceva l-a afectat. eu nu stiu ce a fost in relatia voastra, tu trebuie sa iti dai seama.
Ce iti recomand este sa nu il bati la cap foarte mult dar sa incerci sa aduci lucruri noi in relatie..sa schimbi putin rutina. In cazul unei relatii lungi, rutina e cel mai mare inamic...
Schimba ceva, lupta pentru relatia ta! Si nu te gandi la ce cred altii, sa fie sanatosi, fiecare cu familia lui! Lupta pentru tine, pentru el, pentru voi! Daca rupi putin rutina o sa fie bine!
Ps: Baiatul asta chiar te iubeste, apreciaza ca ti-a zis lucrurile astea. el nu se simte bine, are nevoie de ajutorul si sustinerea ta!
Un barbat care iubeste o femeie, e fericit sa fie cu ea si isi doreste si va fi intotdeauna pregatit sa o ia de nevasta. E nevoie sa dezvolt? Cred ca nu.
Atunci de ce imi spune ca nu vrea sa ne despartim?
De ce spune ca ma iubeste si ca " vedem ce se intampla"
Pai ce, il doare gura sa zica?
Nu vrea sa va despartiti pentru ca alternativa ar fi ca pana isi gaseste (daca isi gaseste) pe alta, sa stea singur, pe cand acum are pasarica la dispozitie cand vrea el. Omul e pragmatic, sta cu tine, dar e deschis pentru noi optiuni...in caz ca apar. De ce crezi ca nu vrea sa se insoare cu tine dupa 7 ani de relatie? 7 ANI! Incearca sa gandesti cu capul, nu cu inima.
Pentru ca la noi nu a fost vorba de inselat, familiile noastre ne-au insuflat alte principii, daca ceva e defect, nu aruncam la gunoi, incercam sa reparam daca se poate, iar daca nu, despartirea amiabila este solutia potrivita, nu inselat…
Nu inteleg de ce barbatii sunt asa de reticenti cu nunta, nu se intampla nimic dupa ce se semneaza acele foi. dar pentru noi femeile e ceva important
Da, sigur, i s-au insuflat principii "sanatoase"...cum ar fi sa stea cu o femeie 7 ani fara sa o ceara de nevasta, fara sa vrea sa se insoare cu ea.
Si oricum eu nu vorbeam neaparat de inselat in sensul de a fi cu alta in timp ce e cu tine, ci de a sta cu tine pana isi gaseste pe alta, moment in care se va desparti de tine "amiabil". Trezeste-te.
Daca aveti acest tip de mentalitate este mai mult decat ciudat ca fuge de casnicie. Ceva e in neregula rau. Posibil sa tina la tine ca e normal dupa 7 ani dar de iubit...eu personal nu cred ca te mai iubeste atat de mult incat sa se vada cu tine pentru tot restul vietii lui.
Bună, de ce ti a u trebuit 7 ani ca sa iti dai seama ca nu te iubeste, el cu siguranta are pe alta si nu vrea casatorie cu tine sau cu niciuna, el vrea sa fie azi cu tine maine cu alta sau cu altele, tu din păcate ti ai pierdut 7 ani din viata alaturi de un om care nu te iubeste si nu te va iubii niciodata, te tine ca roată de rezerva, esti si tu bună cand nu are pe alta sau pe altele. Cel mai bine este sa il lasi cu prostiile lui si sa iti vezi de viata ta fara el, el sa faca ce vrea.
Nu mi-a dat niciodata de inteles ca ar avea pe altcineva…
Sa ascunda lucruri de mine, sa intarzie acasa, sa se fereasca sa ma prezinte ca iubita lui.
Buna.Nu e nicio surpriza ca punand fericirea partenerei/partenerului pe primul loc ajungi in scenarii complet nefericite.Filmele si orice tip de media care promoveaza asa ceva sunt o prostie totala, avand drept consecinta, mai devreme sau mai tarziu, inceputul/avansarea unei relatii disfunctionale, chiar daca pare o atitudine super, o strategie pentru fericire maxima in cuplu.Pur si simplu NU.
Rusinea fata de altii e ultima problema aici, cel mai important, chiar urgent, este sa gasiti voi doi o clarificare, vorbiti deschis si vedeti ce scenarii mai exista, daca intr-adevar merita sa continuati sau este oare mai intelept sa va desparititi aici, mergand fiecare pe alt drum? Casatoria si altele sunt milestones cat se poate de serioase, de-a dreptul sensibile, de stabilit inca de la inceputul relatiei, exact ca dorinta de a face copii.Cine nu procedeaza asa se expune la surprize de proportii cand relatia este deja matura.Nu vreau sa te descurajez insa am citit pe reddit zeci de cazuri ale tinerilor adulti sau chiar ale celor de 35+ cand unul dorea casatorie si celalalt nu, i-a lovit realitatea abia dupa ani buni de relatie.Pot doar sa mai adaug ca nu toate s-au terminat cu happy end.Acuma, ati luat in calcul sa faceti terapie de cuplu? Poate totusi mai exista speranta pentru voi. Daca situatia financiara va permite, este una dintre cele mai sanatoase solutii, va incurajez sa apelati la ea, cu incredere.Numai bine.
Am discutat la inceputul relatiei, dupa 1-2 ani despre casatorie, copii, ideea de familie si a spus ca isi doreste in viitor.
Acum, daca a fost nevoie ca eu sa trag de el cu nunta, ma gandesc ca eu nu merit ceva de genul acesta, eu nu sunt suficient de buna incat sa spuna " da, ea este aleasa"
Am inteles... Poate ca asa este, ar fi intelept sa-ti asculti instinctul decat sa tot tragi de el si sa il vezi, in ziua care se presupune ca e una dn cele mai fericite, cum face astfel de fete
(cel mai probabil videoclipul este postat pentru amuzament, insa realitatea aceasta trista chiar exista si nu e nimic amuzant in asta):
https://www.facebook.com/reel/314096268247144
Sigur ca acum este foarte usor sa dai divort, si totusi de ce sa treceti prin acest calvar emotional, financiar si prin birocratia necesara, inutil? Mai simplu este sa comunicati acum, sincer, si astfel preveniti un viitor nefericit.
Mergeți la terapie de cuplu și vedeți dacă se poate face ceva sau nu, altceva nu prea aveți ce face.
Am adus in discutie acest lucru o data, dar am lasat-o balta. mi-e frica si de ce s-ar putea intampla acolo daca am ajunge, adica daca si-ar da seama ca nu eu sunt persoana potrivita pentru el
Sunt egoista gandind asa? Adica sa ma gandesc doar la mine ca il pierd si nu ma gandesc si la sentimentele lui?
Oricum,daca nu va funcționa,nu va funcționa oricum, crede-ma.
Poate așa găsești și tu pe cineva care sa te completeze, ori el nu te completează precum ti-ai fi dorit.
Daca de acum stai cu gura pe el, când o să vă căsătoriți ce o să facă? Zic
Oricum relația e pe duca, așa că na ...eu zic totuși să te resemnezi, slabe șanse să mai existe vreo cale de întoarcere in acest context
A spus ca nu ii este frica, doar ca nu este pregatit.
Nu inteleg ce e asa mare branza, doar nu ar schimba nimic aceasta "hartie".
De asta m-am calit. nu imi mai trebuie nici o nunta, vreau sa fim noi ok.
Esti prea obsedata de ce cred oamenii din jurul tau.
Nu toata lumea vrea sa faca nunta si chestii de genul, dar asta nu inseamna ca nu isi iubesc partenerul.
Poti sa traiesti cu persoana iubita si fara un contract legal sau "binecuvantarea preotului".
Iubitul tau ti-a explicat clar ce isi doreste, iar tu vrei chestii diferite. Ori ajungeti la o cale de mijloc, ori va despartiti. Nu il poti obliga sa faca chestiile astea, si nici el nu te poate obliga
Eu am să-ți spun părerea mea insă dacă nu te ajută atunci poți ignora.
Ai spus că făceai reproșuri.
Păi dă-mi voie să-ți spun că dacă iubești pe cineva atunci nu-i reproșezi nimic.
Sau dacă totuși vrei să-i spui ceva formulezi in glumă: uite nu-mi place asta dar pentru că te iubesc trecem impreună peste toate.
Si ai mai spus că erai mereu nemulțumită.
Tocmai femeile nemulțumite distrug tot ce-i frumos, e ca și cum el ar fi vinovat de nemulțumirile și frustrările tale.
Concluzia mea e că nici tu nu ești fericită in relație.
Nemulțumită, reproșezi, pui presiuni fără să ții cont de ce vrea el.
Poate ești o persoană egoistă care te gândești la tine și la ce va zice lumea.
Poate in realitate nici nu-ți pasă de el ci doar de tine si să ai un bărbat la dispozitie.
Nu știu.
Dar dragostea adevărată e să oferi fără să aștepți nimic in schimb.
Dragostea egoistă te las pe tine să o descrii, pari dealtfel o persoană inteligentă.
Dragistea egoista e ca un nor negru ce iti inconjoara inima si partenerul.
Partener care la un moment dat o sa fie sufocat.
Dragostea egoista a fost din partea mea, dorind ceva si cerand acel lucru cand el nu era pregatit.
Salut!
De ce vrei o relatie nefericita? De ce faci lucrurile de dragul lumii?
El s-a speriat si nu mai este fericit.Intr-un final va ajunge sa se distanteze, tu devi frustrata si se va ajunge la divort.Si asta este si mai traumatic.
Luati o pauza de comun acord, de 2-3 saptamani. Daca atunci cand va intalniti din nou(adica si sa stati despartiti, sa nu comunicati prea mult), aveti aceleasi sentimente, atunci mergeti mai departe.
Stiu cupluri care locuiesc impreuna de 15-20 ani si nu au acte sau nunta.
Faceti ce va face fericiti pe voi nu pe restul lumii.
Sunteti tineri. Puteti oricand sa o luati de la capat cu altcineva.
Ati inceput relatia devreme. Poate el vrea sa mai "copilareasca".
Zi mersi ca ti-a spus si ca nu a disparut pur si simplu cum sunt majoritatea barbatilor care nu isi asuma vreo responsabilitate.
Imi doresc si sa am copii in anii ce urmeaza si nu vreau sa fie nume de familie diferit intre mine si copii.
Dorim sa ne luam si un imprumut pentru o casa a noastra. si totul e mai simplu daca esti casatorit.
Plus ca locuim cu chirie, in alt oras, deci nu prea ar avea unde sa plece unul din noi si nu am vrut sa implicam cunoscutii in problemele noastre
Incercam sa o rezolvam doar noi2, fara alte implicatii
Salut!
Draga mea, te agati de ceva ce este doar in capul tau.Cam visezi cai verzi pe pereti.
Ti-o spun sigur si din proprie experienta,mai sunt barbati pe lumea asta. Unii iti vor frange inima, altii te vor trata ca pe o regina.
De ce esti asa setata? Vai, copii, casa. Zici ca lumea se sfarseste daca nu ai chestiile astea.
Intr-adevar, este mai usor sa platesti un credit in 2.Este mai usor sa fie 2 parinti, nu 1.
Comunicarea este cheia in orice relatie.
Discutati voi 2 si atat.Asculta si ce spune el, dar si el sa asculte ce spui tu.
Si daca nu ajungeti la un numitor comun? Daca nu va mai leaga nimic? De ce sa suferi?
Dupa jos, vine si sus.Nu te ruga de un barbat sa te iubeasca. Iubirea vine din suflet, neconditionat, nu milogit.
Problema la tine este că te-ai învățat să forțezi mereu nota. Acum vezi tu singură un terapeut despre cum sa schimbi asta și de ce. Intre timp fa un chestionar simplu despre obiectivele tale in viața și ceva autocunoaștere. Apoi make it or break it... Ești tânără inima de vindecă
Problema la tine este că te-ai învățat să forțezi mereu nota. Acum vezi tu singură un terapeut despre cum sa schimbi asta și de ce. Intre timp fa un chestionar simplu despre obiectivele tale in viața și ceva autocunoaștere. Apoi make it or break it... Ești tânără inima de vindecă.
Urmărește filmul Ce este iubirea adevărată?
Chestia cu fortatul la orice vine din respect de sine scăzut. Vezi cum rezolvi asta pentru că va fi chinuitor pentru celălalt sa o tii o viață așa. Dar se pot face îmbunătățiri considerabile nu este totul pierdut. Îți spun din proprie experiență. Apoi nu te mai concentra la fericirea proprie sau el în cazul acesta, vezi cum ii poți ajuta pe alții să o găsească și o vezi găsi imediat și fericirea ta. Și vezi filmul Ce este iubirea adevărată? de pe jw.org
Inima de vindecă.
Aici te aprob, nu simt ca merit multe lucruri.
Insa in loc sa astept sa vina de la sine totul, eu cer, pentru ca simt ca altfel nu se intampla nimic.
Imi place sa stiu lucrurile sub control, nu pot sa spun " vedem"
Iubirea primită, in general, este un act voluntar, nu poate fi sub controlul tău, altfel ce mai e și asta? Pe de altă parte, ceea ce pleacă de la tine, timp, energie, iubire este under control, si se poate gestiona! Și da, se poate cere orice si într-un mod mai delicat, pentru ca am trecut demult de etapa in care copilul plânge si mama ii da sa mănânce!
Firea mea este una empatica, nu pot controla acest lucru, acum el fiind asa, am luat asupra mea si nefericirea mea ( privind locul in care ne aflam acum) la care am adaugat sentimentele lui de om care spune ca nu mai este fericit.
Si cred ca este cam mult pentru mine
Vreau sa se termine i data povestea asta si sa nu stiu… sa fie iarasi ok
Si de schimbat, chiar mi/am propus acest lucru, pentru ca avand acest fel de comportament, vilcanic, empatic, mult prea analizator, stric lucrurile din viata mea
Nu te grăbi nici nici! Toti avem multe sertare si trebuie puse lucrurile la locul lor. Acum fie terapeut, fie mama, mătușa, fie voi doi, dar înainte fa un rezumat, ai primit multe sfafuri, pune pe foaie câteva cuvinte sub forma de arbore apoi dormi un somn! Creierul rezolvă singur ce poate in subconștient apoi, take your time! Poate fi șansa ta sau a voastră să creșteți trecând prin astfel de neplăceri!
Daca tu ești extrovertita si el introvertit, trebuie să cauți metoda de comunicare potrivită si au zis mai mulți trebuie un specialist. Lumea in care trăim este la un alt nivel!
Nu vreau să te dezamăgească răspunsul meu dar crede-mă că dacă unul dintre voi nu va fi fericit totul se va destrăma.
O să faceți nunta la insistențele tale, el va ceda și vă veți căsătorii dar într-un an de zile sunteți în divorț.
Încearcă să vezi lucrurile altfel, nu faceți nuntă de gura lumii că este în joc viața voastră, fericirea voastră, bunăstarea voastră.
Ați avut ani frumoși dar încearcă să înțelegi situația și mai târziu ai sa vezi că dacă te oprești acum viitorul tău va fi mult mai frumos.
Așa că lasă plânsul și scoate nasul în lume.
Fii fericită!
Nu stiu daca sunt pregatita pentru lucrul acesta… vreau sa incercam sa rezolvam problemele, nu sa renunt acum.
doar ca nu stiu ce si cum sa fac acest lucru
Nu fi tristă Anastasia