va rog din tot sufletul sa imi dati cate un sfat. V-as multumi din suflet. De doua zile nu ma pot opri din plans. M-am despartit de prietenul meu(il regasiti si in alte intrebari... e cel plecat din tara), mai mult pentru ca mama mi-a zis.

Aveam 10 luni, eram sufletele-pereche. Toti se mirau cat de bine ne intelegem, spuneam "Te iubesc" amandoi odata, aveam aceleasi ganduri, dar el era plecat din tara. In aceste 10 luni a venit de doua ori. In prima luna cand imediat cum ne-am vazut ne-am placut si a doua zi el a plecat inapoi in italia, la servici. Apoi am continuat sa vorbim la telefon si pe mess cate 4 ore pe zi. Problema e ca nu stia decat mama si sora ei. Pentru ca toti mi-ar fi sarit in cap deoarece eu aveam 14 ani si el 19.

Ma trezeam in fiecare zi cu gandul la el...stiind ca cineva ma iubeste...

A venit dupa 6 luni, a stat o luna; Am petrecut cele mai frumoase momente cu el, ne iubeam enorm...era ca intr-un film. Dupa ce a plecat am plans doua zile in continuu, pentru ca urma sa vina acum, in august.

De cand a plecat ne-am certat de vreo 4 ori, deoarece el se supara repede; Daca nu intram la ora la care intram de obicei, daca aveam poze cu colegi(baieti) pe fb. Si odata s-a suparat pentru ca l-a sfarsitul unei c onversatii am spus"bye-bye". De fapt in acea seara eram putin suparata pentru ca imi promisese ca ma suna, dar el a interpretat acest bye bye ca pe un "du-te la plimbare". Nu m-a sunat vreo 4 zile, nu a intrat pe mess, iar el...care cand s-a intamplat odata sa nu pot sa intru eu vreo 3 zile pe mess, mi-a spus apoi ca nu a avut chef de nimic pentru ca nu a stiut nimic de mine...Si apoi dupa acele 4 zile ale lui de suparare m-a sunat si mi-a spus ca se suparase de la acel "bye-bye. Eu i-am spus ca nu a fost asa cum l-a interpretat el si ca m-am simtit foarte naspa, mai ales ca nici nu stiam de ce se suparase.

El mereu imi spunea ca sunt viata lui, ca sunt cea mai importanta persoana(+mama lui), ca nu are cuvinte sa-si exprime dragostea pentru mine, iar atunci cand m-a sunat i-am zis ca s-a vazut ca nu ma iubeste daca atatea zile nu a vorbit cu mine.

In fine...ne-am impacat. Eu nu tin deloc la suparare si mi-a trecut si mie imediat. Dupa o zi eram ca la inceput:am ras cu el la web, am vorbit la telefon, etc.

Intr-o zi mi-a zis ca se duce sa cumpere ceva si a lasat messul deschis. Intre timp m-a sunat o matusa sa-mi spuna ca vine la mine cu niste placinte. Eu i-am scris asta si i-am zis sa imi dea un bip cand vine.

Peste jumate de ora mi-a dat bip-ul insa eu nu am putut intra pe mess ca eram cu matusa mea. Peste o ora ma suna. I-am dat pe ocupat caci nu puteam vorbi de fata cu matusa mea. V-am zis ca nu stiu decat 2 pers. de el. Apoi cand am intrat pe mess, l-am asteptat vreo 4 ore; nu a intrat. A doua zi era pe invisibil. Am vbit cu el si mi-a zis ca nu are nimic, ca nu vrea sa ne mai certam, sa o lasam asa. Si am insistat si mi-a zis ca "El ma suna ca fraierul si eu ii inchid" I-am explicat ca stie si el situatia mea, ca nu pot vbi in orice moment, insa am ajuns la o cearta destul de mare. A doua zi a stat pe mess toata ziua si nu m-a salutat. Eu am intrat cu el in vorba si i-am zis ca mai demult el zicea ca nu tine la suparare, si ca iar s-a suparat degeaba si el a zis" Asta e. O sa raman cu acest defect(adica suparacios)si eram cu mama langa mine. Si mi-a zis ca nu se mai poate, mereu el se supara degeba si tot eu il impacam mereu si i-am zis ca decat sa ne facem rau la amandoi cu aceste certuri, mai bine sa nu existe, adic i-am dat de inteles ca daca nu se schimba, ne despartim. Si el a zis " Daca nu mai merge asa de bine intre noi.iti doresc din tot sufletul sa gasesti pe cineva la fel ca mine, dar fara acest defect. Si cand am iesit mi-a scris, dar nu am vazut tot: "Sa nu uiti niciodata ca exista cineva care te iubeste..."

Eu mereu ii spuneam ca mereu mi-am dorit un prieten ca el, sa nu bea, sa nu fumeze, sa fie bun la suflet, romantic, sa ma respecte, sensibil, iar el avea toate aceste calitati. Si el imi spunea ca" Dumnezeu mi te-a dat si ii multumesc din tot sufletul, pentru ca esti perfecta pentru mine. El a mai avut doar o prietena inainte cu care a stat 3 ani, dar ea l-a inselat.

El a fost primul meu prieten, cu el am avut primul meu sarut, si chiar daca era mai mare, in aceste 10 luni niciodata nu a adus vorba despre... s*x.

Acum e pe mess, nu zice nimic, insa are la status"Cine a pierdut si cine a castigat?"

Ma doare sufletul ca nu mai suntem impreuna; a fost ca o poveste, amandoi speram sa nu se mai termine. Insa era greu, ne desparteau 1800 de km, si ne-am fi vazut de vreo 3 ori pe an(in total vreo 3 luni).

Era cam gelos si v-am zis foarte suparacios si tinea supararea pana cand il salutam eu si il impacam.

Mi se frange inima, cand stiu ca nu ma voi mai trezi cu el in gand...

Iar peste 2 saptamani urma sa vina. Aveam si cadou pentru el... aveam planuri amandoi.

Dar asa a fost sa fie, sa ne despartim din cauza ca el se supara repede.

Ce sfat mi-ati da? Am facut bine? Va rog din suflet, orice sfat este bine-venit.
P. S. Nu faptul ca s-a suparat acum degeaba e motivul pentru care m-am despartit de el, ci pentru ca stiu ca asa va face mereu, adica se va supara degeaba...in loc sa fie unul care sa ma impace el pe mine(desi eu ma supar o data la un an), eu il impac pe el mereu, mereu.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook