vreau sa stiu parerile voastre in legatura cu acest subiect:
Tot vad fete care intreaba „ El vrea sa o facem pentru prima oara, dar eu nu stiu ce sa fac, il iubesc tare mult dar." etc.
Dar daca tu nu esti pregatita, ce faci? De exemplu el iti spune „daca nu o faci te las" atunci ce faci?
Adica daca baiatul ala te iubeste nu ar trebui sa te respecte, sa incerce sa aiba grija de tine si nu sa te oblige? Cat de tare esti dispusa sa risti pentru asa ceva? Cum ai putea tu sa te lasi pe mana unui baiat care vrea doar sex?

In concluzie cum credeti c-ar trebui sa reactioneze un baiat cand o fata ii spune ca nu este pregatita? Vreau raspunsuri serioase!

Nici nu conteaza cum ar reactiona un baiat. La urma urmei baietii vor sa calce prea multe lucruri in picioare, fara sa gandeasca cu partea de sus!

Cel mai important este modul in care fata stie sa-l educe pe baiat in aceasta privinta. Daca nu o va face ea atunci cine?

Daca el nu invata ce este abstinenta cum va mai invata el vreodata? Ce baza mai are fata dupa 2-3 ani de casnicie?

Felul cum vor decurge lucrurile depinde numai de ea. Tot numai de ea depinde si implinirea sau neimplinirea familie de peste 1, 2, -4 ani...

Dar nu are oare prietenia suficient farmec şi fără... ceea ce îi este propriu - căsătoriei?

Începerea vieţii sexuale înainte de familie, în 99% din cazuri nu se continuă cu o relaţia definitivă, cu o căsătorie cu pănglicuţe roz şi cu rochie de mireasă, ci dimpotrivă, cu o reciclare de mâna a doua! E trist dar în 99% din cazuri, din păcate, tânăra vinovată nu rămâne decât o aventură, un trofeu, o sticlă de bere iubită cât nu era consumată încă, dar aruncată în spate după aceea, un „prezervativ" uman, folosit, şi numai bun de înlocuit cu altul mai „curat".

Pentru că fără să-şi dea seama, un bărbat, oricât de desfrânat ar fi, tot un lucru „curat" îşi caută pentru sufletul lui. Chiar şi fără să-şi dea el seama că are nevoie de asta, intuitiv va observa dacă acest lucru există sau nu în sufletul ei!
Poate să se spele ea numai în aloe vera, că de acest „rapăn" al dezonorării ei ca femeie nu îl va scoate cu nimic!
Pe cât de mare este atracţia bărbatului faţă de orice femeie, pe atât de dură este exigenţa lui cu ceea ce ar vrea să găsească în sufletul ei! Dar când ea se descrăcănează în cele din urmă, el, îşi dă seama fără să vrea, cu cine are de-a face!
Şi atunci...

Iar problema bărbatului ca desfrânat, nu este doar aceea a instanţei divine, ci şi a acelei instanţe a vieţii care îl va face să vadă cam ce înseamnă să-i predai altui soţ o femeie „folosită", simţind asta pe propria lui piele!

Scopul real al acestei vârste este pregătirea pentru viaţa de relaţie, pentru o căsnicie fericită. Pierderea fecioriei înainte de căsătorie reprezintă o condamnare la eşec a familiei! Mai devreme sau mai târziu, statistica nu minte!

Maturizarea pentru o relaţie, fie ea chiar şi de prietenie (pentru că şi aceasta are nevoie de pregătire), maturizarea deci pentru o relaţie, este o maturizare pe „teren" psihic, la nivelul spiritului şi spiritualului! Cine îşi imaginează că pregătirea se face prin informare despre sexualitate, şi-a dat singur foc la casă înainte de inaugurare. Va încerca apoi să se adăpostească printre bârne şi scrum...

Un băiat dacă ţine cu adevărat la o fată, nu va pune presiune, nu o va desconsidera, ci mai mult, o va respecta pentru demnitatea ei, demnitate de care el ştie şi simte că are nevoie!