Bună ziua. Am și eu o mica problema. Acum ceva vreme, soțul meu ma toată ruga sa întreținem relații intime iar eu de fiecare data refuzam.Sunt o persoana destul de religioasa și consider ca sexul este un păcat și o rușine și ca ar trebui ca doi parteneri sa facă sex numai când vor un copilaș. Îmi este silă de orice fel de lucru intim și ma simt ca ultima femeie când fac sex.
Acum revenind la problema mea, am aflat recent ca el s-a dus la prostituate pe la spatele meu. Aflând asta, mi-a fost rușine de el și am considerat ca m-a înșelat din moment ce el a fost infidel. Știu ca unii bărbați ii vor lua apărarea soțului meu spunând ca a fost greșeală mea ca,, nu am vrut sa ma culc cu el si ca simțea nevoia de placere" dar el mi-a jurat ca va fi fidel în fata lui Dumnezeu și a preferat sa ma raneasca pe mine și sa îsi satisfacă el așa-zisele "nevoi".
Am mai întrebat alte persoane ce părere au despre chestia asta, și mi-au zis ca e normal ca doi soți sa fie intimi unul cu altul si ca noi doi fiind căsătoriți nu este nicio rușine. Soțul meu e un bărbat destul de liniștit si nu as vrea sa divorțam dar ma gândesc ca va începe iar sa ma roage iar eu, cum bineînțeles îl voi refuza, va merge iar la escorte. Ce ar trebui sa fac? Sa accept și sa îl fac pe el fericit chiar dacă eu simt ca as păcătui ori sa divorțam și sa incerc sa găsesc un bărbat cu o dorința sexuala redusa? Orice răspuns m-ar ajuta enorm!

Tu fiind o persoană religioasă voi aborda problema în acest fel.
Este greșit să crezi că relațiile intime cu soțul tău sunt un păcat. În Biblie, cartea de căpătâi a creștinismului, scrie "să nu vă lipsiți unul de altul" și faptul că trupul tău după căsătorie aparține soțului așa cum al său nu îi mai aparține ci devine al tău. Tot acolo scrie că refuzând-l îl îndemni la adulter și devii părtașă la păcatul lui. La un moment dat, în Noul Testament Iisus a spus : vai de cel prin care va cădea în păcat unul dintre acești frați mai mici ai mei!
Relațiile intime între soți nu sunt murdare ci expresie a dragostei pe care și-o poartă cei doi, copiii sunt roadele dar care roade nu vin întotdeauna.
Părerea mea este să mergi la un duhovnic să îi povestești dilema ta dar înainte de asta analizează-ți sentimentele : îl iubești pe soțul tău, te-ai căsătorit cu el din dragoste sau din cauza presiunii sociale, a unui interes sau mai știu eu ce?
Dacă răspunsul este da, îl iubești începe să comunici cu el, spune-i de starea ta de disconfort și lucrați împreună la asta. Pentru început lasă-te mângâiată și îmbrățișată de el și mângâie-l și tu. Ușor, ușor vei trece peste starea de disconfort pentru că repet relațiile intime între soți NU constituie un păcat.
Părintele Arsenie Papa ioc a spus : Nu nasterea de copii e un scop suprem al casatoriei, ci stimularea reciproca pentru mantuire. Nasterea de copii e o consecinta. Sigur ca ai sa te bucuri si de aceste lucruri, dar sa nu fie o luna de miere si o viata de amar.

O casnicie trebuie sa fie dintru inceput solida. Cum se zice, daca traiesti prezentul, repari trecutul si castigi si viitorul. Asadar, este o greseala sa construiesti o relatie pe niste motive imediate. Trebuie gandit daca ea rezista la toate greutatile binecuvantate ale casniciei.
Să vă lumineze Dumnezeu!