Parca ieri toti ne'am strans
Si la scoala am pornit
Cu pasi repezi, usori si grabiti
Uniforme aveam
Fericiti noi eram
Parca ieri parca ieri parca ieri
Anii au trecut usor
Ca un fulg de cocor
Ca un fulger ce trece prin nor
Am avut bucurii
Am legat pretenii
Prietenii...prietenii...prietenii
Am avut bucurii
Am legat pretenii
Prietenii...prietenii...prietenii
Bun ramas scoala mea
Alti copii vor veni
Ce pe scari vor zburda vor sari
Ca si noi am sarit
Ca si noi te-am iubit
Dar acum team parasit team parasit
Bun ramas banca mea
Te'am iubit indeajuns
Scartaiai cand ieseam la raspuns
Cu formule te'am scris
Si cu versuri de vis
Tu nimic nu mi'ai zis...nu mi'ai zis
Cu formule te'am scris
Si cu versuri de vis
Tu nimic nu mi'ai zis, nu mi'ai zis
Bun ramas catalog invechit prafuit
Despartirea acum a sosit
Cate note ne'ai dat
Cate lacrimi ne'ai luat
Dar acum am plecat, am plecat
Bun ramas spunem acum
Indragiti profesori
Chiar de vam suparat uneori
Toate ni le'ati iertat
Dar acum am plecat
Drumul vietii de azi s-a schimbat
Toate ni le-ati iertat
Dar acum am plecat
Drumul vietii de azi s-a schimbat
Melc, melc codobelc, scoate coarne ...etc! Internaționala! Fostul Imn al R. S. România! Imnul altei țări de exemplu al Franței La Marseillaise! Marseillaise a fost compusă (text inițial și muzică) de Rouget de Lisle, la Strasbourg, în noaptea de 25 / 26 aprilie 1792, după declararea războiului cu Austria. Titlul inițial a fost "Chant de guerre pour l'armée du Rhin" (tr. Cântecul de război al armatei de pe Rin).
La 30 iulie 1792, melodia a fost cântată de soldații republicani din Marsilia la intrarea lor în Paris, de acolo venindu-i numele Marseillaise.
La 14 iulie 1795, în mod oficial, La Marseillaise a devenit imnul național al Franței.
În timpul Primului Imperiu și al Restaurației, La Marseillaise a fost interzisă, fiind introdusă din nou ca imn național al celei de-A Treia Republică, după Revoluția din 1830.
In anul 1944, Ministrul Educației francez a recomandat cântarea imnului în școli, lucru care astăzi nu mai este practicat. Constituțiile celei de-A Patra Republică (1946) și a celei de-A Cincea Republică (1958) au păstrat La Marseillaise ca și imn național (articolul 2 al Constituției Franceze din 1958).
La 24 ianuarie 2003, în cadrul unei legi a "siguranței interne", un amendament a introdus delictul de "ultraj la drapelul tricolor și la imnul național, La Marseillaise".
[modificare] Textul original în Limba franceză
Allons enfants de la Patrie,
le jour de gloire est arrivé
Contre nous de la tyrannie
L'étendard sanglant est levé.
L'étendard sanglant est levé:
Entendez-vous dans nos campagnes
Mugir ces féroces soldats!
Ils viennent jusque dans vos bras
Égorger vos fils et vos compagnes.
Refren:
Aux armes citoyens,
Formez vos bataillons.
Marchons! Marchons!
Qu'un sang impur
Abreuve nos sillons
Que veut cette horde d'esclaves
De traîtres, de rois conjurés?
Pour qui ces ignobles entraves
Ce-s fers dès longtemps préparés
Ce-s fers dès longtemps préparés
Français, pour nous, Ah quel outrage
Quel transport il doit exciter!
C'est nous cu'on ose méditer
De rendre à l'antique esclavage
Refren
Quoi! Des cohortes étrangères
Feraient la loi dans nos foyers!
Quoi! Ce-s phalanges mercenaires
Terrasseraient nos fiers guerriers.
Terrasseraient nos fiers guerriers.
Grand Dieu! Par des mains enchaînées
Nos fronts, sous le joug, se ploieraient.
De vils despotes deviendraient
Les maîtres de nos destinées
Refren
Tremblez tyrans, et vous perfides
L'opprobe de tous les partis.
Tremblez, vos projets parricides
Vont enfin recevoir leur prix!
Vont enfin recevoir leur prix!
Tout est soldat pour vous combattre.
S'ils tombent nos jeunes héros,
La terre en produit de nouveaux
Contre vous, tous prêts à se battre
Refren
Français en guerriers magnanimes
Portez ou retenez vos coups.
Épargnez ces tristes victimes
A regrets s'armant contre nous!
A regrets s'armant contre nous!
Mais ce despote sanguinaire
Mais les complices de Bouillé
Tous les tigres qui sans pitié
Déchirent le sein de leur mère!
Refren
Amour Sacré de la Patrie
Conduis, soutiens nos braves vengeurs.
Liberté, Liberté chérie
Combats avec tes défenseurs
Combats avec tes défenseurs
Sous nos drapeaux, que la victoire
Accoure à tes mâles accents
Que tes ennemis expirants
Voient ton triomphe et nous, notre gloire
Refren
Nous entrerons dans la carrière
Quand nos aînés n'y seront plus
Nous y trouverons leur poussière
Et la trace de leur vertus!
Et la trace de leur vertus!
Bien moins jaloux de leur survivre
Que de partager leur cercueil.
Nous aurons le sublime orgueil
De les venger ou de les suivre
Refren
[modificare] Traducere aproximativă
Haideți, copii ai patriei
Ziua gloriei a venit!
Contra noastră, de la tiranie
Steagul insîngerat este ridicat!
Steagul insîngerat este ridicat!
Ascultați în câmpii
Mugind acești soldați feroce?
Ei vin pana în bratele noastre
Pentru a sugruma fiii și soțiile noastre.
Refren
La arme cetățeni!
Formați batalioane!
Sa mergem, sa mergem!
Ca un sînge impur
Sa nu adape pământurile noastre
Ce vrea aceasta hoarda de sclavi,
De trădător, de regi, de intriganți?
Pentru cine sunt piedicile josnice,
Aceste fiare pregătite de mult timp?
Aceste fiare pregătite de mult timp?
Francezi! Pentru noi, ah! Ce ultragiu!
Ce transformări trebuie sa implice;
Despre noi se gîndește
Sa nu întoarcă la sclavia veche!
Refren
Ce! Cohorte străine
Făceau legea în căminele noastre!
Ce! Aceste falange mercenare
Doborau pe mândrii noștri învingători!
Doborau pe mândrii noștri învingători!
Doamne! Mâinile de ne vor fi legate,
Frunțile vor fi plângând sub jug!
Rai despoți vor fi devenit
Stăpânii destinelor noastre!
Refren
Tremurați, tirani, și voi perfizi,
Oprobiu al tuturor partidelor!
Tremurați! Proiectele voastre patricide
Vor primi în sfârșit prețul lor.
Vor primi în sfârșit prețul lor.
Totul - un soldat contra voastră!
Dacă vor cădea, tineri eroi
Pământul nostru ii va naște din nou
Împotriva voastră gata sa se bata.
Refren
/// Oricum trebuie să fie o năzbâtie, foarte șocantă.
Internaționala
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Internaționala (L'Internationale în limba franceză) este cel mai cunoscut cântec socialist (folosit în egală măsură și de anarhiști și comuniști), și unul dintre cele mai cunoscute cântece din întreaga lume. Versurile originale în limba franceză au fost scrise în 1870 de Eugène Pottier (1816–1887), (care a fost mai târziu membru al Comunei din Paris). Inițial, versurile trebuiau să fie cântate pe melodia binecunoscutului cântec revoluționar La Marseillaise. Pierre Degeyter (1848–1932) a pus versurile pe muzică în 1888, melodia devenind în scurtă vreme foarte cunoscută.
Internaționala a devenit imnul mișcării revoluționare socialiste internaționale. Refrenul:
C'est la lutte finale
Groupons-nous et demain
L'Internationale
Sera le genre humain.
(în versiunea românească:
Hai la lupta cea mare
Rob cu rob să ne unim
Și internaționala
Prin noi să o făurim.)
ilustrează cel mai bine esența idealului umanitar socialist. În mod tradițional, Internaționala era cântată cu mâna dreaptă ridicată și cu pumnul strâns în semn de salut.
Versiunea în limba rusă a fost făcută prima oară în 1902 de Arkadi Iakovlevici Kots și a fost tipărită la Londra în ziarul emigrației ruse Жизн (Viața). Această versiune avea numai trei strofe, față de cele șase ale versiunii originale franțuzești. Mai târziu, versiunea în limba rusă a fost extinsă și modificată.
În numeroase țări europene, Internaționala a fost declarată ilegală la începutul secolului al XX-lea, datorită versurilor pe care autoritățile le considerau antiguvernamentale și a îndemnurilor la revoluție. În Suedia, strofa a 5-a a fost cenzurată în timpul celui de-al doilea război mondial.
Internaționala este cântată nu numai de comuniști, dar și de socialiștii sau social-democrații din multe țări. A fost de asemenea cântată și de studenții și muncitorii care demonstrau în timpul protestelor din Piața Tiananmen din 1989 din China.
În romanul Ferma animalelor a lui George Orwell, Internaționala este parodiată de imnul Beasts of England.
[modificare] Versurile originale
Debout, les damnés de la terre
Debout, les forçats de la faim
La raison tonne en son cratère
C'est l'éruption de la fin
Du passé faisons table rase
Foules, esclaves, debout, debout
Le monde va changer de base
Nous ne sommes rien, soyons tout
C'est la lutte finale
Groupons-nous, et demain
L'Internationale
Sera le genre humain :
Il n'est pas de sauveurs suprêmes
Ni Dieu, ni César, ni tribun
Producteurs, sauvons-nous nous-mêmes
Décrétons le salut commun
Pour que le voleur rende gorge
Pour tirer l'esprit du cachot
Soufflons nous-mêmes notre forge
Battons le fer quand il est chaud
C'est la lutte finale
Groupons-nous, et demain
L'Internationale
Sera le genre humain
L'état comprime et la loi triche
L'impôt saigne le malheureux
Nul devoir ne s'impose au riche
Le droit du pauvre est un mot creux
C'est assez, languir en tutelle
L'égalité veut d'autres lois
Pas de droits sans devoirs dit-elle
Egaux, pas de devoirs sans droits
C'est la lutte finale
Groupons-nous, et demain
L'Internationale
Sera le genre humain :
Hideux dans leur apothéose
Les rois de la mine et du rail
Ont-ils jamais fait autre chose
Que dévaliser le travail
Dans les coffres-forts de la bande
Ce cu'il a créé s'est fondu
En décrétant cu'on le lui rende
Le peuple ne veut que son dû.
C'est la lutte finale
Groupons-nous, et demain
L'Internationale
Sera le genre humain :
Les rois nous saoulaient de fumées
Paix entre nous, guerre aux tyrans
Appliquons la grève aux armées
Crosse en l'air, et rompons les rangs
S'ils s'obstinent, ces cannibales
A faire de nous des héros
Ils sauront bientôt que nos balles
Sont pour nos propres généraux
C'est la lutte finale
Groupons-nous, et demain
L'Internationale
Sera le genre humain :
Ouvriers, paysans, nous sommes
Le grand parti des travailleurs
La terre n'appartient cu'aux hommes
L'oisif ira loger ailleurs
Combien, de nos chairs se repaissent
Mais si les corbeaux, les vautours
Un de ces matins disparaissent
Le soleil brillera toujours.
C'est la lutte finale
Groupons-nous, et demain
L'Internationale
Sera le genre humain :
[modificare] Versiunea în limba română
Sculați, voi oropsiți ai vieții,
Voi, osîndiți la foame, sus!
Să fiarbă-n inimi răzvrătirea,
Să-nceapă al lumii vechi apus!
Sfîrșiți odată cu trecutul negru,
Sculați, popor de osîndiți!
Azi nu sînteți nimic în lume,
Luptați ca totul voi să fiți!
Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaționala
Prin noi s-o făurim!
Sculați, nu-i nici o mîntuire
În regi, ciocoi sau dumnezei!
Unire, muncitori, unire,
Și lumea va scăpa de ei!
Prea mult ne-au despuiat tîlharii
Ce-n lume, lux, desfrîu se scald:
Să ne unim toți proletarii,
Să batem fierul cît e cald!
Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaționala
Prin noi s-o făurim!
Țărani și muncitori, noi sîntem
Partidul, mare muncitor!
Pămîntul este-al celor harnici,
Cei leneși plece unde vor!
Cînd vulturi lacomi, corbi de pradă,
N-or mai pluti nori negri-n vînt,
Pe cer luci-va-ntotdeauna
Al înfrățirii soare sfînt.
Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaționala
Prin noi s-o făurim!
Varianta în limba română a „Internaționalei" a fost realizată și publicată în 1907 de avocatul-poet C. Z. Buzdugan, născut în satul Coasta Lupei, Galați, membru marcant al mișcării socialiste din România.
Totuși m-am gândit că ți-am spus prostii, că orișice cu iz politic este de evitat, chiar și imnul Marii Britanii sau al Franței. Ori un cântecel pentru copii mici ori ăla cu elefanții, care se legănau pe o pânză de păianjen. Trebuie să fie o trăsnaie, ca ăia su râdă.
Totuși m-am gândit că ți-am spus prostii, că orișice cu iz politic este de evitat, chiar și imnul Marii Britanii sau al Franței. Ori un cântecel pentru copii mici ori ăla cu elefanții, care se legănau pe o pânză de păianjen. Trebuie să fie o cât mai mare trăsnaie, ca ăia să râdă.
Nu trebuie să fie un cântecel, despre școală, că ar fi ceva prea banal, ceva la care se așteaptă toată lumea. Trebuie să fie o năzbâtie... vezi cântece cântate de Cleopatra Stratan (copil care nu are 10 ani), iar minuni din alea puteți cânta și voi.