Nu e o tragedie, aduna-te! cand ajungi la o despartire incearca sa-ti aduci aminte de lucrurile rele dintre voi o sa treci mult mai repede peste. lucruri bune o sa ti se intample zi de zi, observa-le. ocupati timpul cu altceva, o sa vezi ca mai repede decat crezi trece, se vindeca, raman amintiri; o sa poti si singur(a). ai nevoie de prieteni, sa te ajute sa treci peste. `Prabusirea asta cum o numesti tu sigur ca te schimba, te face mai precaut, mai matur, OM intr-un cuvant. Nu ai de ce sa-ti fie frica lucrurile se rezolva de la sine.Vis- a-vis de cat timp trebuie sa treaca? pai depinde de tine. In general in vreo 3 luni esti gata pentru un nou inceput. Asta nu inseamna ca in trei luni o sa disperi. Nici vorba, pe zice ce trece doare tot mai putin. Cel mai important lucru sa treci cat mai repede peste este sa rupi orice fel de contact cu persoana respectiva...Il poti relua dar dp o perioada. Altfel iti faci rau. o sa fii vurnerabil, ceea ce nu prea te ajuta. Sper ca ti-am fost de folos.Capu sus! Cu multa incredere in tine, mergi inainte!
Ma, chestile astea dureaza 6 luni, eu m-am despartit in martie si am incepu sa iau antidepresive ca sincer eram terminat nu mancam vroiam sa ma arunc de la dig, am slabit vreo 7 kg, cea mai naspa stare de rau care am simtit-o in viata mea, dar dupa antidepresive sunt fericit si stau cu voi pe aici si mi-am revenit intr-o luna
Si eu am iubit cu tot sufletul, am suferit si am plans, a fost o experienta epuizanta si distructiva din punct de vedere emotional si afectiv. Eram chiar pe punctul de a dezvolta o teama de esec si de a fi respinsa. Inca nu am trecut, dar ma aflu pe drumul cel bun.
Trecerea peste ( nu e totala, doar partiala ) am facut-o cu cel mai bun prieten, cu mine insami, pentru ca mi-am dat seama ca sunt singura care ma pot ajuta, nu am vrut compatimire si nici reprosuri de genu " ti-am spus eu ". Cel mai bun mod de a ma ajuta a fost sa fiu lasata in pace sa ma gandesc unde am gresit.
Da, m-a schimbat acea prabusire, in bine, pentru ca acum stiu mai bine care imi sunt limitele, ce m-ar face fericita intr-o relatie si am o imagine mai clara a ceea ce vreau.
Nu pot estima cat va mai trece, dar voi spune din nou "te iubesc " atunci cand o sa simt asta cu tot sufletul, cand voi avea parte de o iubire calda, sincera si mai ales impartasita.
Ceea e cel mai important e ca inca cred in Dragoste.
Da, am iubit si am suferit.Cred ca fiecare am suferit dupa cineva. Miam revenit in cateva luni cu ajutorul prietenilor.Am incercat si acea medota sa ma combin cu altcineva. Pot sa spun ca nu a mers deloc.Ma amageam singura si il amageam si pe cel cu care eram.Trebuie sa depasteti momentele grele, sa te consolezi ca nu esti singurul care trece printrun moment greu. Daca ai prieteni adevarati treci peste orice.Acea "prabusire" cred ca ma schimbat intr-un fel, m-a facut mai tare, nu mai sunt asa naiva, pot sa spun am capatat experienta de viata.Nu exista un anumit timp care sa te faca sa spui unei persoane te iubesc, ii spui atunci cand simti, cand realizezi ca este pentru tine un sprijin, ca ai incredere in ea, ca te face sa plutesti.
Pai da.am si iubit, am si suferit, insa peste acea"prabusire" inca nu am trecut, dat fiind faptul ca acea persoana este singura pe care am iubit-o cu adevarat.Sincer...nu stiu cand o sa trec peste. Prietenii adevarati sunt cei in compania carora poti uita de probleme."Prabusirea" m-a maturizat foarte mult, dar.asta e:ce nu te omoara, te face mai puternic. Acum sunt foarte selectiva si nu ma mai aventurez intr-o relatie, iau lucrurile step by step.Pai am mai zis"te iubesc" si altor persoane, insa stiam mult prea bine ca nu-i adevarat. Iubirile mari din viata cer timp pentru "uitare", sa stii.
Am fost anul trecut cu un baiat tinm de 4 luni si ceva, ne am despartit si acum inca mai tin la el...
O singura data am patit asa.am fost cu o persoana 1 an, era prima persoana la care am tinut.si ne'am despartit. a durat cam un an sa'mi treaca tot.il vedeam in fiecare zi aproape si tot imi aducea aminte de el. dar a trecut.am cunoscut alta persoana pe care o iubesc parca mai mult ca pe precedenta si e foarte bine.nu trebuie sa-ti pierzi increderea in oameni din cauza unei persoane, trebuie doar sa ai grija, mare.asa e viata, mereu aceeasi poveste cu dragostea.totusi,nimeni nu a murit din dragoste, deci, totul are o solutie atata timp cat suntem in viata
Uite eu am iubit un baiat enorm de mult, a fost prima mea iubire.Am fost impreuna cu persoana respectiva aproape 3 verii in care ne vedeam doar in strainatate locul si-n care ne-am cunoscut.
In tara cand veneam totul parca era impotriva noastra, ne intalneam foarte rar datorita distanteiVorbeam si rar la telefon pentru ca la el in sat nu era semnal...Doamne si cand venea vacanta de vara simteam ca totul in mine se reface...Nu visam la nimic altceva infara de plecarea in strainatate unde el muncea si eu mergeam in vizita la parinti.
Langa el eram cea mia fericita persoana:Xdar acum este vara si ma aflu in Romania departe de el(desi aveam ocazia sa merg iarasi acolo am renuntat)deoarece am langa mine un baiat de 8 luni de zle care ma iubeste si ma respecta mai mult ca orice pe lumea asta:X
Dar undeva acolo in sufletul meu ramane acel regret si aceea dorinta arzatoare sa-l mai vad macar odata, sa-i spun DACA AI STII CAT TE-AM IUBIT ODATA
Aceasta experinta m-a maturizat astfel incat sa nu mai cred ca tot ce zboara se mananca...Viata trebuie traita cu bune si rele pentru a nu pierde sirul anilor:X
Nu stiu daca am iubit o persoana, poate am prin un drag de ea, dar...
Eu dupa o relaite mai lunga si despartire imi revin in 2-3 zile, uit repede de obicei.
Si nu ma schimba cu nimic "prabusirile"
Unei peroane ii pot zice "Te iubesc " putin mai greu, trebuie sa simiti ceva cand zici asta.
E greu!
Eu am iubit fiecare prieten pe care l-am avut (am avut doar relatii de lunga durata, adica peste un an). ce sa zic, ma atasez destul de repede de o persoana. cand imi impun sa trec peste folosesc psihologia inversa, in sensul ca-mi amintesc doar chestiile urate pe care le-am patit din cauza personanei respective si asta ma ajuta. poate suna ciudat da` cel mai ok mi-e sa trec singura peste, o alta persoana nu ma ajuta deloc. o sa treci si tu peste, o sa fie bine, ai nevoie doar de timp si de tine bafta!
1.Cam paste 1 zi mie mi-a trecut si mi-a revenit.
2.Nu...mi-am zis "asta-i viata si daca plang nu recuperez nimic...asa ca sa trec mai departe"
3.Depinde cat de inteleapta si puternica este.
Am tinut la cineva 2 ani si ceva, a fost prima mea dragoste si am suferit enorm dupa el, aproape am reusit sa-l uit, dar nu de tot. si da, m-a ajutat cineva sa mai uit de el, insa o parte din mine inca mai tanjeste dupa el si mi-e frica de momentul in care o sa-l revad... experienta aia m-a marcat oarecum, m-a maturizat si m-a facut sa vad altfel viata si sa nu mai am incredere in nimeni. nu am mai tinut la nimeni ca la el, dar viata merge inainte. la o persoana poti spune ca tii dupa cateva luni, dupa parerea mea
Cred ca toti trecem prin asta odata si-odata. da, am tinut foarte mult la o persoana si am suferit enorm. mi-a luat aproape 2 ani sa o uit si multe persoane au incercat sa ma ajute sa trec peste asta... o singura persoana a reusit, si anume prietenul meu de acum cu care sunt de aproape un an... m-a schimbat foarte mult acea,, parbusire''. s-ar putea spune ca nu am fost eu multa vreme dupa despartire.nu mai gandeam limpede si faceam unele lucruri fara sa gandesc
Hey.eu una ma indragostesc foarte repede si mereu pic aiurea! adica mereu eu raman cea care sufera; D De fapt, mereu spun ca ma schimb ca numai pun dragostea pe primul loc, si cred ca asa ar fi cel mai bine, insa mie nu prea-mi iese
Eu am patit`o...pai depinde cat de mare a fost dezamagirea.cateodata si cateva luni :-| asta foarte rar.alteori o luna.cateva saptamani. uneori si singura dar e greu.de multe ori am reusit sa trec peste cu ajutorul prietenelor mele.asi fi fost in stare si singura, si am fost(cateodata). m-am schimbat foarte mult.nu mai iubesc la fel de mult, incep sa dezamagesc si eu persoanele care ma iubesc, nu mai imi pasa atat de mult de ele. poate pentru ca am fost dezamagita de prea multe ori.eram o fata care punea suflet, o fata careia ii pasa mult de persoana iubita.acum totul s-a schimbat.in rau. acum pot sa spun ca iubesc o persoana dupa ce pot sa spun ca am incredere in ea, dupa ce vad ca imi da atentie si ca tine la mine.
M-am intilnit cu un baiat 4 ani, am suferit mult pentru caci el era indiferent.Ne-am despartit ca nu am mai putut suporta durerile ce mi le provoca, si cind a aflta ca un alt baiat ar dori sa se intilneasca cu mine, m-a rugat sa ma intorc si a zis ca va fi bine, dar n-am crezut in vorbe si nu am privint in urma... Dupa 7 luni am vorbit si simt ca inca il iubesc si este foarte greu sa uit. N-am stiut ca va durea tait de mult.Chiar daca sunt cu altcineva, nu pot zice aceleasi cuvinte din suflet, nici acel "te iubesc"nu este cum ar trebui sa fie.Numai Dumnezeu ne poate ajuta in toate durerile, doar trebuie sa il rugam din suflet... Dar daca mai este vreo sansa sa titi impreuna, si dragoste este mare, fa ceea ce iti zice inima, si roaga-l pe Dumnezeu sa te ajute sa faci alegerea corecta.
EuCaAsaSpunEu întreabă: