Razbunarea implica o serie de actiuni care te consuma sufleteste si pe tine si nu are rost. Adevarata detasare este cea care te elibereaza. In plus, e important sa intelegi ca oamenii nu trebuie "pedepsiti" pentru ceea ce nu fac bine, cu totii gresim si sunt sigura ca si tu, vreodata, ai facut rau cuiva sau a suferit cineva pentru tine. Asta este. Nu poti decat sa privesti inainte, sa vrei sa iti continui viata in cel mai bun mod si sa nu condamni pe nimeni. Faptul ca persoana nu mai face parte din viata ta este suficient, iti ofera libertatea de a o lua de la capat, cu cineva mai bun si mai potrivit tie.
Nici razbunare nici iertare (depinde de caz) daca e cineva care m-i-a facut mult rau nu il mai bag in seama si dumnezeu se ocupa de el, razbunarea e arma prostului.
Eu iert. Oricat rau mi s-ar face iert.Si nu am sa aleg sa ma razbun niciodata. Vreau sa fiu un om bun, cu suflet. O viata avem Se profita de bunatatea omului, stiu, dar sincer nu conteaza.Are sa vina si momentul in care se vor pne in balanta binele cu raul din fiecare om si vreau sa intru la categoria oamenilor cu suflet, iertatori.Nu pot sa fac rau altcuiva, oricat de mult rau ar face. Pot sa urasc, dar imi trece.Si nici atunci nu e ura, e o forma a frustrarii ca nu sunt lucrurile asa cum trebuie din cauza persoanei respective.Atat.
Dragi prieteni, nu ma refer neaparat la relatiile de cuplu.Ma refer la orice tip de relatie:amicitie.colegi de servici, colegi de scoala, de facultate, frati, surori etc.
Domnule anonim, ori esti cu creierul varza si exista alte usi pe la care trebuie sa bati ori esti putin constipat dar tot la alte usi trebuie sa bati. Oricum lasa-ne si du-te...
E greu, imi doresc sa le pot face pe amandoua deodata
sa iert dar totusi sa ma razbun, cu toate ca l-am iertat x( parca ceva nu ma lasa in pace sa nu ma razbun
deci iert dar ma si razbun
Eu merg pe premiza : Iert, dar nu uit!
Iar de razbunare nu pot sa spun mai mult decat atat.
Pentru mine, razbunarea e arma prostului!
Si cu ce te incalzeste daca te razbuni? K oricum tu nu ai nici`o satisfactie.
Si bv crisgently. Indiferenta doare cel mai mult
Razbunare evident...nu pot ierta niciodata inselarea inclusiv cu prietena mea chiar daca e iubire, deci voi face in felul cum a procedat si el il voi incerca sa avem iarasi o relatie apoi il voi insela si eu intr-un fel in care prietenii lui sa-i spuna.
Daca isi cere scuze dupa ce a facut-o, si greseala nu e una mare aleg iertarea. Daca persoana a spus un secret pe care a spus ca nu il va zice, aleg razbunare.Char azi o colega i-a spus unui coleg ca imi place de X si a spus ca nu o va zoce si colegamiu i-a zis tipului aluia. M-am razbunat cum stiu eu mai bine, I-am spus i eu colegului de cine ii place ei si asa s-a facut si ea de ras exact cum m-am facut eu.Sa ii fie de bine daca nu isi tine gura.
Eu iert mereu. Oricat de mult rau mi-a facut cel pe care il iubesc, trec peste si il iert. Exista momente in care as vrea sa-l fac sa sufere, sa ma razbun pe el, dar nu stiu cat rost ar avea si renunt la aceasta idee. Deci, iertare.
anonim_4396 întreabă: