Pai eu sunt in situatia asta.
Am o relatie de aproape un an cu un baiat, el fiind primul meu prieten. Mama nu a fost, nu este si nici nu va fi de acord cu el, doar din cauza ca cica nu e de mine si din cauza meseriei lui.
8 luni de zile relatia a fost ascunsa, pana a aflat mama. A facut totul sa ma ia de langa el: a dat in mine, m-a tinut inchisa in casa, a iesit cu mine oriunde mergeam, mi-a luat laptopul, telefonul, l-a jignit pe el, i-a zis tot felul de lucruri, a fost la el la servici, l-a amenintat, si in ciuda la toate astea tot nu ne-a despartit.
Dupa toate astea mama a crezut ca am rupt legatura cu el, dar noi continuam relatia de atunci fara ca cineva sa stie. Este greu, dar atata timp cat ne iubim, si ai mei nu au niste motive intemeiate ca sa nu fiu cu el, vom lupta impreuna pentru ceea ce simtim.
Depinde si ce varste aveti voi, si de ce nu sunt ai tai de acord cu el, etc.
Numai bine!
P. S: Poti sa imi dai mesaj privat daca vrei sa vb mai multe!
Varianta mea: Mama, tata sa stiti ca pe mine ma aveti povara pe capul vostru pana veti muri voi fi singur toata viata si nu vreau nici un tip de relatie. Daca nu sunt de acord vor nu vor stau cu ei. Varianta pentru tine: Faci majoratul si pleci cu acea persoana in chirie aia da sa aveti amandoi de lucru
Normal. Ce zic ei este litera de lege.Are mama o intuitie in ea
N-am ajuns inca la acel nivel de indobitocire in care sa aleg iubirea in locul familiei
Si intre noi fie vorba, sper sa nu ajung vreodata
In locul tau eu as tine cont de sfaturile lor. De ce? Pentru ca in mod cert au mai multa experienta de viata, au trecut prin multe situatii grele, au o privire mult mai patrunzatoare asupra problemelor existente si in mod cert nu doresc raul propriului copil.
Eu spun sa ai rabdare. Daca si dupa ce termini facultatea pozitia lor este aceeasi atunci poti sa iei decizii singura, esti pe picioarele proprii si iti asumi intreaga responsabilitate.
Bafta!
Ma, sa stii ca batrani cam au dreptate mai mereu in ce spun din pacate, mai asculta si de ei ca iti vor numai binele
Da ce p*** mea? toata viata o sa traesticu mamika sh tatiku? numai daca persoana iubita nu-i un drogat un prost de da prin gropi... bafta
Bineinteles ca nu. Conteaza ce simt si ce cred eu. Ca ajung poate ( si deseori ) la vorba parintilor e una. Dar nu are rost sa renunti la ceva frumos doar ca asa spun parintii. Si ei se mai inseala. Nu pot avea mereu dreptate.
Daca as fi sigura de ceea ce simt pentru el si mai ales daca as fi sigura ca el ma iubeste...nu as tine cont de parerea lor pentru ca pana la urma sunt copilul lor si ma vor accepta asa cum sunt si intotdeauna ei ma vor ajuta pentru ca eu sa fiu fericita.
Daria întreabă:
Bananacantareata87 întreabă: