Ce părere aveți despre castrarea celor ce dezvirginează o femeie fără să se căsătorească cu acea femeie? Consider că este o faptă gravă din punct de vedere moral să dezvirginezi o femeie nemăritată, chiar dacă femeia îi dă acordul. Nu credeți că onoarea de a dezvirgina o femeie ar trebui să-i aparțină numai și numai soțului acelei femei? Psihologia modernă spune că bărbatul care dezvirginează o femeie rămâne în mintea acelei femei toată viața. Cred că ar fi cel mai bine ca cel care ar trebui să rămână toată viața în mintea unei femei să fie soțul ei.
Sunt de acord cu aceasta castrare a celor ce dezvirgineaza o fata fara voia ei.
RăspundeȘi eu la fel. Sper că o să se treacă de la castrare chimică temporară la castrare fizică permanentă pentru violatori.
Răspunde Foarte buna remarca ta. Bravo, ca esti de aceeasi parere cu mine!
Ordonare:
După relevanţă
Toti barbatii cu care am facut dragoste raman in inima si in sufletul meu pentru totdeauna.
Sunt o femeie liberă si responsabilă de faptele mele. Sunt stapana pe corpul meu, daca imi dau acordul, impart responsabilitatea si placerea jumate jumate. iar onoarea de a face dragoste cu mine este egala pentru orice barbat, fie ca e primul, fie ca nu. Fiindca himenul meu este doar o membrana, iar a face dragoste cu mine inseamna a rezona intim cu un corp, un suflet si o minte de OM in care himenul nu are nici un rol esential. Asupra mea ca OM, ruperea himenului nu a insemnat nimic. Insa decizia de a face dragoste cu un barbat a insemnat enorm. Si cine ma iubeste si ma respecta, o face pentru ceea ce sunt eu azi, cu trecutul, deciziile si faptele mele, nu pentru o membrana. Iar cine vrea mai mult, sa caute in alta parte.
Deci nu, nu consider ca ar trebui sa existe vreo pedeapsa daca dragostea adevarata nu se transforma in casnicie. Actul de la primarie e un act, la fel de important ca himenul, adica zero. Cand ne-am casatorit in fata Domnului, sotul meu a stiut exact cine sunt si ce trecut am. Si a fost mandru de mine si s-a simtit onorat ca el este ultimul barbat cu care urmeaza sa fac dragoste
RăspundeRuperea himenului cred totuși că are un impact psihologic, chiar dacă depinde de fiecare om. De exemplu femeile care fac ciclism profesional nu mai au deloc himenul pentru că se rupe în momentul în care stă prea mult pe scaun, sau este foarte minuscul. Totuși consider că bărbații care dezvirginează o femeie și ulterior o părăsesc sunt incapabili să-și asume responsabilitatea. Cred că am exagerat cu castrarea.
Tu trebuie sa intelegi ca eu l-am parasit pe barbatul cu care mi-am inceput viata sexuala. Si ca prima oara cand am facut dragoste cu actualul meu partenr (al doilea din viata mea si acre mi-a devenit sot) a avut un impact emotional asupra mea exact la fel de mare ca prima data cand am facut dragoste cu celalalt. Fiindca nu ruperea himenului are impactul, ci faptul ca faci prima oara dragoste cu barbatul iubit.
Iar cel din trecutul meu nu avea cum sa-si asume responsabilitatea, poate doar cu forta. Fiindca eu am zis: uite, nu ne mai intelegem, dupa 4 ani iubirea s-a dus, ni s-a parut ca e adevarata dar a fost o iluzie, gata. Si ne-am despartit, acum suntem amandoi fericiti, casatoriti, ne-am intalnit implator sau nu de cateva ori, am fost fiecare cu actualul partener la nunta celuilalt (prima a fost a mea, la cam 3 ani dupa despartire).
Trebuie sa intelegi ca eu sunt o femeie, nu un himen si ca a face dragoste cu un barbat este un eveniment colosal in viata unei femei, din care impactul determinat de ruperea himenului reprezinta, pentru cele mai impresionabile 0, 00001%, iar pentru mine a reprezentat mult mai putin. Insa emotia de a fi una cu barbatul iubit la momentul respectiv a fost coplesitoare. Si emotia de a fi cu sotul meu, la 10 ani de relatie este inca coplesitoare, nu atat de puternica ca cea resimtita prima oara, dar imensa. Mi-l amintesc pe primul, a ramas in mintea si in sufletul meu, dar e de un milion de ori mai putin important decat sotul meu, fiindca iubirea mea de acum, pe langa faptul ca este prezenta, este mult mai mare si mai puternica (nu mai adevarata, fiindca adevarata a fost si aceea). Asadar, ce spui tu se aplica poate la femei cu retard emotional sau psihic, altfel, o femeie va face dragoste cu barbatii pe care ii iubeste, cand ii iubeste, dandu-le fiecaruia, in momentul respectiv, cea mai mare importanta posbila. Pentru mine responsabilitatea celui de-al doilea partener (ca si onoarea) au fost, in momentul primei nopti, exact egale cu ale primului, fiindca nu conteaza daca importanta este echivalenta cu 100 de miliarde de unitati sau cu 100 de miliarde una unitati, adica diferenta dintre a fi virgina si a nu fi este infima, de neresimtit intr-un moment atat de emotionant.
Nu. Citește și comentariile înainte de a răspunde. Mi-am cerut deja scuze de exagerare.
Ar trebui să-ţi ceri scuze şi pentru faptul că o tratezi pe femeia ca pe un obiect sexual (de unică folosinţă), accesoriul bărbatului, proprietatea lui, o marionetă prostuţă incapabilă de a lua propriile decizii, de a savura viaţa (pe care şi-o alege singură) şi dependentă de voinţele masculului (care poate bine-mersi nici să nu existe în peisaj...în cazul acesta pe cine ai mai da vina?).
Nu te mai lăsa păcălit de "studii psihologice" de doi bani şi încearcă să nu mai adopţi o mentalitate barbară (chiar dacă intenţiile tale nu par rele).
Savurează un act sexual atât bărbatul, cât şi femeia, părăseşte atât bărbatul, cât şi femeia, stăpân pe propriul său corp este atât bărbatul, cât şi femeia, să nu-şi dorească o căsătorie (încă sau deloc) poate atât bărbatul, cât şi femeia...
Nu ne mai subestima, te rog!
Nu îmi permit să tratez femeia ca pe un obiect sexual, consider că femeia este la fel ca bărbatul, liber arbitru! De ce v-aș subestima? Nu înțeleg aluzia. Am spus doar că consider că bărbatul care părăsește o femeie după ce o dezvirginează ( iertare fiindcă am uitat să spun cu acordul femeii ) o face fiindcă nu știe să-și asume responsabilitatea. Idiot e bărbatul iresponsabil, nu femeia în acest caz. Se subînțelege că femeia conștientizează situația, deci nu este o marionetă prostuță, și știe să ia o decizie.
Îmi pare rău, dar din întrebarea ta şi nu numai se deduce altceva.
Pari a-l condamna pe bărbat, dar, de fapt, o insulţi pe femeia (indirect).
Se poate să o fi făcut fără de voie.
Esti constient ca traiesti in seculul 21, nu? Cand daca esti virgina la 14 ani este miracol si rata minorelor gravide este in crestere. Tu chiar crezi ca o pustoaica mai rebela, de 15 ani, mai stie care, cine, cum si unde?
Uita-te-n jur si priveste lumea asa cum este, defecta.
Miracol că ai găsit o bucată de lemn 
. Asta îmi spun cei din anturajul meu.
Omule tu crezi ca mama ta era virgina cand s-a casatorit cu tatal tau? sa fim seriosi acum...
daca era dupa tine eram mort de mult...
Chiar era virgină. Mi-am cerut deja scuze că am exagerat. Am pus întrebarea în mod greșit.
Părinții mei s-au căsătorit de pe vremea când femeile trebuiau să fie fecioare la nuntă. Oricum, discuția a luat sfârșit fiindcă nu ar mai avea nicio relevanță în vremurile noastre.
Si daca femeia vrea? fara sa se casatoreasca.
Si daca se casatoresc si vad ca nu se potrivesc in pat, ce fac? Divorteaza?
Mi se pare barbar sa castrezi un barbat care a dezvirginat o femeie cu consimtamantul ei, adica, fiecare are drept asupra corpului sau.
Daca te casatoresti cu primul barbat, nu inseamna ca e si bun, adica pe parcurs vezi daca te potrivesti in pat, dar mai ales mental.
Este problema că femeia o să aibă în minte toată viața primul bărbat cu care s-a culcat. Este dovedit psihologic. Cum crezi că s-ar simți un bărbat dacă ar ști că soția lui îl va uita dacă se despart în timp ce pe altul de dinainte nu-l va uita niciodată? La această etică psihologică lumea nu prea se gândește. Dacă am lua această măsură după principiul psihologic nu mi se pare deloc barbar.
Sincer, prefer ca sa raman cu "sechele" dupa primul, decat sa fiu frustrata in fiecare seara ca barbatul meu nu stie sa ma faca sa ma simt bine.
Nu cred ca niciun un barbat nu se gandesti la primul sex al femeii sale, eu sincer nu as face asta daca as fi barbat.
Si ceea ce spui tu e barbar, cum sa castrezi pe vremea asta barbatul care face sex cu acordul iubitei sale? E aiurea total.
Prefer sa stiu ce barbat am in viata mea, si apoi sa ma marit, 100% nu poti fi sigura de omul de langa tine, dar barem stiu ma satisface in fiecare noapte, cum doresc eu.
Să știi ce bărbat ai în viața ta și după să te măriți e normal. Dar mai puțin normal este faptul că cel care rămâne în mintea ta chiar dacă simți atracție sau nu pentru el nu este sau nu a fost soțul tău.
De unde stii daca o sa ramana in mintea mea, poate a fost sex de-o noapte, m-a dezvirginat si am plecat. Te asigur ca nu ramane in minte acel barbat.
In alta ordine, orice om, fiita ramane in mintea mea, dar acele sentimente se diminueaza treptat. Daca am un iubit care face totul pentru mine, te asigur ca nu ma mai gandesc la fostul, ca m-a dezvirginat el, si daca m-a dezvirginat ce? Pentru mine conteaza mai mult cum ma simt langa el, daca ma apreciaza, daca suntem pe aceeasi lungine de unda, si asta poate sa o faca si altu, nu neaparat primul din viata mea.
Daca primul din viata mea nu este pe acesi lungime de unda cu mine, prefer sa am pe altcineva langa mine.
Nu isi are rost sa stai cu primul ca de a fost primul si sa ai viata trista oftand dupa altu care poate te iubeste mai mult decat pe actualul si tu il iubesti pe el mai mult decat pe sotul tau, ptimul barbat din viata ta.
Prefer asa, decat sa raman in situatia de a nu imi suporta barbatul ca nu stie sa fie langa mine trup si suflet.
Cred că am exagerat cu castrarea. Consider doar că după ce un bărbat dezvirginează o femeie și o părăsește este incapabil să-și asume responsabilitatea.
Asta e altceva.
Dar consider ca amandoi ar trebui sa ia acesta decizie, de a face pentru prima data sex/dragoste, sa fie ambii singuri si constienti, plus sa se protejeze ( asta daca nu vor un copil).
Nu e musai ca dupa ce ai facut sa si ramai cu aceea persoana, poate nu iti place sexul cu el/ea, sau poate din alt motiv se despart. Nu e vorba de incapabil sa-si asume responsabilitatea, ci de nepotrivire ori la pat/ori la caracter.
Eu sincer nu as vrea sa stea unul cu mine ca a facut-o cu mine, si pentru mine a fost pentru prima data, daca nu ma mai iubeste. Prefer adevarul, iar daca nu se mai poate, asta e.
Nu imi placea cum era pe vremuri, sau cum mai este si acum, daca lasi o femeie gravida sa o iei musai de nevasta, ca apoi sa o inseli sau sa iti bati joc de ea, sa nu o iubesti si atunci divortul nu era la" moda". Plus ca un divort e foarte scump si necesita timp cu partajul, daca mai ai si un copil atunci e nasol.
Deci, e mult mai bine ca barbatul sa nu fie legat de mine doar ca a facut sex si m-a dezvirginat. Prefer sa fie legat de mine ca ma iubeste, ma respecta si vrem amadoi aceleasi lucruri de la viata, dar si de la relatie.
Eu raman la parerea mea, tu dragul meu traiesti intro lume paralela cu viata reala, pe o alta planeta cu o morala si etica numai de tine cunoscuta.De obicei o femeie se desparte de barbat deoarece nu este satisfacuta de prestatia masculului deoarece acesta a lezato fizic, psihic, sau moral si te asigur ca in mintea ei vor persista sentimente neplacute de care va incerca sa uite cat mai repede. Ce zici de un astfel de scenariu?
Am exagerat și mi-am cerut scuze. Îmi recunosc greșeala și știu foarte bine de ce se desparte o femeie. Consider totuși că bărbații care dezvirginează o femeie și o părăsesc nu-și asumă responsabilitatea.
De ce ? Nu sunt bastard. Mama mea m-a făcut cu tatăl meu, și erau căsătoriți de ani buni.
Stii tu cat de "cuminte" a fost tatal tau inainte de casatorie?
Eu unul nu știu, dar sunt sigur că tu nu știi. Oricum, mi-am recunoscut deja greșeala că am exagerat.
Nu este vorba de a sti sau nu. Sunt sigur ca tatal tau este un om minunat, dar daca el (ipotetic vorbind) in tinerete ar fi dezvirginat o fata, lucru imoral dupa parerea ta, atunci el ar fi trebuit castrat, tot dupa propria ta teorie. In aceste conditii el nu s-ar mai fi casatorit, deci tu nu mai ai fi existat. Acum sper ca ai inteles exact ceea ce eu am dorit sa-ti spun. O seara buna!
Gresit. Femeile raman marcate de prima iubire (care nu implica intotdeauna relatii sexuale), nu de cine i-a tras-o mai intai. Pentru multe, prima noapte nu e chiar ceva de care sa vrei sa-ti aduci aminte.
Scuză-mă de afirmația greșită. Depinde de fiecare persoană acest lucru.
Auzi, tudorvolcano. Iarta-ma, tocmai muscasem dintr-o banana si ma pregateam sa sorb din cafea cind am inceput sa-ti citesc intrebarea. Sa ma inec de ris. Faci concurenta celor mai mari comici.
N-ai vrea sa dai tu primul exemplul? Ai grija, citeva de pe TPU deja au pus ochii pe tine. Ai vreo recomandare asupra tipului de interventie? Cu sau fara dureri?
Vad ca ai pareri foarte ferme si esti documentat strasnic (din psihologia moderna). De ce la mai ceri parerea unor amariti de la TPU?
Uite că am mai găsit un troll. Mai întâi citește-mi comentariile înainte să răspunzi în persiflare.
Mi-e așa de frică de ce o să ajungă umanitatea dacă se va supune în continuare fanatismului religios...
Gândește așa: ai o soție care a dezvirginat-o altul înaintea ta, și voi vă despărțiți la un moment dat din nu știu ce cauză. Cum te-ai simți dacă ai ști că acea femeie te va uita în timp ce pe altul dinaintea ta nu-l va uita niciodată? M-aș simți considerat ca un nimeni. Este dovedit psihologic că femeia îl va avea în mintea ei tot timpul pe bărbatul care a dezvirginat-o chiar dacă simte sau nu atracție încă față de el.
In ce tabloid ai citit ca este "dovedit psihologic"?
Esti cumva crestin?
Fiat iustitia pereat mundus. De unde să știu ce-o fi făcut el în trecut ? Nu-s bastard.
Scuzați-mă cu toții, dar am pus greșit întrebarea. Am exagerat și eu din prostie. Oricum, psihologia modernă poate face și greșeli. Cum pot schimba numele întrebării?
De ce sa nu castram si labagii...e un afront la adresa copiilor nenascuti 
))))))
Vorbeam doar de treaba că cei care dizvirginează o femeie sunt și o părăsesc sunt iresponsabili. Oricum, ar fi interesantă ideea . Totuși cum rezolvi cu cei care au poluții nocturne involuntare? Pe ei să-i castrăm ? Acum întrebarea care am postat-o cu castrarea devine absurdă. Am exagerat și mi-am cerut totuși scuze.
Citește comentariile mele înainte de a răspunde. Nu am nicio problemă
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
