Ce parere aveti despre cei care atat de mult ajung sa fie dezamagiti in dragoste incat ajung la sinucidere? Am vazut atatea cazuri la stirile pro tv de la ora 5 si nu numai.Pana si aici in Barlad s-a intamplat asa un caz.Eu inteleg a fi sensibil e una. Dar sa ajungi la deznadejde e totusi ceva de nedescris in cuvinte. E enorm de greu sa iubesti si sa nu fii iubit, dar totusi unde e credinta omului in Dumnezeu daca ajunge la o atat de grava deznadejde?

La adolescenti balansul hormonal este periculos, parintii trebuie sa aiba grije si anturajul este periculos, droguri si saracie si somaj, of.

Sunt genul de persoane care gandesc pe moment. E pacat sa dai o viata intreaga pentru o perioada de deznadejde. Ar trebui sa gandim mereu pozitiv. Iubirea are atatea forme. Sincer, eu nu inteleg sentimentul. Dar nu cred ca o sa ajung vreodata aici.

Slabi din toate punctele de vedere.

Cine nu-l cunoaste pe Dumnezeu, ajunge la deznadejde.in dragoste? in dragoste si iubire nu deznadajduiesti. te inalti.deznadajduiesti in minciuna, tradare, parasire, indiferenta celuilalt, orgoliu, fite, astea te duc la deznadejde.si din aceste cauze suferiti nu din dragoste.

Daca ai ocazia nu rata E sansa ta...
Nu stiu daca atunci cand intervine dezamagirea mai putem numi dragoste. Cazuri sunt peste tot in lume... Nu sunt romanii primii si nici ultimii. Aceasta actiune este raspunsul intr-un moment de slabiciune la multe ganduri ce te strabat.
Deznadejdea reprezinta renuntarea la lupta pentru viata.
Iubirea si credinta sunt 2 lucruri care nu prea se potrivesc. Uneori iubirea reprezinta un pacat, iar alteori alegem pe Dumnezeu renuntand la iubire.
Viata reprezinta un lung sir de intrebari, o carare plina de pacate.

Cand vad adolescentii sau chiar copii care cred ca moartea este o cale de "a iubii" acea persoana, i-as omori eu. Cred ca nu fac diferenta dintre viata si iubire, e clar, se zice ca"esti viata mea" dar asta sa ramana doar fictiune.

Acei adolescenti erau, probabil, firi introvertite, care nu comunicau cu nimeni apropiat. In viata, conteaza foarte mult sa stii sa apelezi la ajutorul cuiva. Chiar si numai faptul ca iti spui necazul cuiva, te ajuta sa te descarci emotional. Si, cine stie, poate ajungi sa primesti si un sfat bun.

Daca ar fi doar vorba de sensibilitate?!, daca un om isi gaseste solutionarea problemelor in asa mod, eu sunt de parere ca acea persoana este intr-o totala depresie, sau are probleme mintale(nu neaparat ca ar fi bolnav in sensul cuvintului, dar ca nu poate analiza lucrurile asa cum ar trebui. Apropo mi-a placut ideea in care apelezi la un nr. de telefon atunci cind iti vin astfel de idei, si vorbesti cu un psiholog, poate macar asta ii va orpi pe unii dintre ei sa comita o mare mare si tragica greseala,, DE ASI LUA VIATA,,

Nu cei slabi ajung sa se sinucida!
pentru ca ori trebuie sa fii nebun sa faci asta
ori consideri ca nu mai ai pentru ce trai!
si pe langa asta nu ori cine are curaju
moartea ne-o dorim cu toti la un moment dat dar putin actionam!
Pacat ca de cele mai multe ori din vina ''dragostei'' ajung sa isi ia viata.
ai dreptate cand ai scris e enorm de greu sa iubesti si sa nu fii iubit aicea doare foarte tare si uneori pune capac.
Ma gandesc de doi ani daca mai are rost sa traiesc si inca mai caut un motiv pentru asta dar totul e in zadar acel ''motiv'' sa pierdut de mult!
x

Buna elena ma numesc costi.vad ca esti cu adevarat o fana a acestui sit. apropo de intrebarea ta parrerea mea este ca dragostea are o putere imensa si moartea este unul din lucrurile minore care ti se poate intampla...mult de povestit.nu miar ajunge nici macar 3 zile.

Eu cred ca nu merita nimeni sa faci un asa gest. Cu atat mai putin sa te sinucizi pentru ca el sau ea a murit. Cu siguranta ca ar fi vrut ca tu sa iti continui viata, sa gasesti pe altcineva care sa te poata face fericita. Aici depinde de fiecare in parte. E greu pentru cei care sunt neintelesi si care au probeleme in a se integra in societate. Cei care fac astfel de gesturi nu gasesc intelegere nici in familie, nici la scoala, uneori nici la persoana iubita. Sa nu mai vorbim de prietenii numarati pe degete. E usor sa vorbesti, dar daca esti in locul lor e normal sa fii slab. E greu cand simti ca nimic nu are nici un rost. Si eu m-am simtit de multe ori foarte rau. Dar am avut puterea sa merg mai departe. Dar eu am avut sansa unei familii adevarate si a unor prieteni buni.

Eu cred ca nu merita nimeni sa faci un asa gest . Cu atat mai putin sa te sinucizi pentru ca el sau ea a murit . Cu siguranta ca ar fi vrut ca tu sa iti continui viata , sa gasesti pe altcineva care sa te poata face fericita . Aici depinde de fiecare in parte . E greu pentru cei care sunt neintelesi si care au probeleme in a se integra in societate . Cei care fac astfel de gesturi nu gasesc intelegere nici in familie , nici la scoala , uneori nici la persoana iubita. Sa nu mai vorbim de prietenii numarati pe degete . E usor sa vorbesti , dar daca esti in locul lor e normal sa fii slab . E greu cand simti ca nimic nu are nici un rost . Si eu m-am simtit de multe ori foarte rau . Dar am avut puterea sa merg mai departe . Dar eu am avut sansa unei familii adevarate si a unor prieteni buni .

De fapt, daca ai vrea sa citesti tot ce am sa scriu eu acum, si nu as vrea sa ma judece cineva pentru ca au fost persoane care au facut'o. Pai eu adoram un baiat, si nu aveam curajul sa ii spun. Si intr'o zi l-am vazut pe holul scolii cu o fata in brate. Am mers la baie sa ma linistesc si mi-a venit ideea geniala sa ma omor... am mers la calorifer, care are un (ceva) ascutit si mi-am taiat venele . A venit salvarea, bla bla, daca ajunjeau cu un minut mai tarziu, muream. Si baiatul ala, vazand ce am facut pentru el, mi-a zis ca aia de fapt era sora lui, care venise in vizita la noi la scoala, si ca si el ma place. yuppy! oricum, sincer, nu as mai faceo odata, cu toate ca am vrut sa ma arunc de la balcon, si nu, nu am probleme mentale. va zic sincer ca e foarte aiurea sa simti ca iti curge tot sangele din tine, si sa vezi numai medici in jurul tau... deci, daca va ganditi la asta, sa nu o faceti! PS : credeti-ma, stiu ce zic, am trecut si eu prin asta