In general nu prea am incredere in oameni, deci concluzia o tragi.
Ramasite de incredere pentru persoana iubita ar trebui sa ai, dar sunt atatea cazuri de 'inselat, tradare' ca nu-ti mai trebuie.
Da, până la proba contrarie, am încredere. De ce aș bănui "din principiu" o persoană de nesinceritate? Nu sunt adeptul teoriei toți/toate sunt la fel.
În al doilea rând, nu sunt atât de sensibil încât să mă tem că voi fi "rănit". De fapt nu prea cred că sunt "rănibil" din dragoste. Cred că deja sunt prea bătrân.
Increderea o ai la inceput, ti o pierzi pe parcurs daca persoana iti da motive si inca de la inceput iti da semne daca poti sa ai sau nu incredere, depinde si de experienta ta
Intotdeauna pornesc pe premisa ca persoana e de incredere.
Si-au pierdut incredere cu un motiv.
Au fost mintiti,tradati,au fost facuti sa se simta destul de rau incat sa nu mai isi doreasca sa se lase vulnerabili in fata altora cum au facut-o candva.
Dar, e si o chestie, trebuie sa inveti din greseli, trebuie sa te uiti in urma si sa vezi unde ai gresit.
Sa vezi acele momente cand TU ai acordat increderea orbeste si sa nu mai faci aceleasi greseli din nou, sa oferi increderea cu prudenta.
Increderea se castiga, nu vine gratis.
Dar ca sa aiba cineva incredere in tine, trebuie sa ai anumite calitati.
Nu prea am incredere nici in tovarãsi barãmite intr-o fatã, nu imi place sã pun femeia pe primul loc, inainte eu si prietenii dupã ele.
Tocmai azi una a fugit de la mine la un prieten, creând tensiune intre noi dupã ca sã vezi fata la lãsat cu testiculele albastre.
Erai in relatie cu ea?
Nu sunt eu cu relatiile, nici nu intâlnesc fete care sunt.
Mutubal întreabă: