Ce părere aveți despre relațiile deschise? Sau despre relațiile ce permit aventuri?
(Nu spun ca sunt de acord sau nu, cer doar pareri)

Ar trebui să fie normalitatea. Nimeni nu e făcut special pe lumea asta să ne facă fericit pe noi. Vor fi lucruri pe care un partener nu ni le poate oferi. E dreptul fiecăruia să facă ceea ce îl face fericit. La fel cum e responsabilitatea fiecăruia să își gestioneze sentimentele, să nu pice în depresie pe simplul fapt că nu este perfect, la fel cum nu este nimeni pe lumea asta. Și să accepte persoana de lângă el așa cum este, nu așa cum și-ar dori să fie. Nu există Te iubesc dar parcă ar trebui să schimbi cutare lucru. "Nu te iubesc pentru că mă iubești. Te iubesc pentru că te iubesc". Atunci când ai sentimente pure pentru cineva gelozia nu există. Poți fi pe moment trist pentru felul în care funcționează viața, pentru anumite obstacole puse între voi. Dar nu ai cum să nu te bucuri pentru el, când știi cât de greu este să găsești un om de calitate care să dorească să fie părtaș la ce simți și gândești. Dacă iubești un om îi permiți să fie cine este el. Poți desigur să hotărăști că e prea mult pentru tine, că nu ești pregătit pentru așa ceva. Dar nu ai niciun drept să blamezi o persoană pentru că înțelege viața.
Nu sunt nici adeptul sexului la nimereală și schimbarea partenerelor ca pe șosete. Mă întristează percepția unora care se consideră fericiți pentru că în fiecare seară ies și eventual fac sex cu altă gagică. Când te mai bucuri de viață? Când mai descoperi o persoană? Mă atașez ușor pentru că dacă dau curs unei interacțiuni cu o persoană de sex opus sunt dispus să merg cât se poate de departe, am încredere că știu ce vreau de la o femeie, ce mă poate ajuta să devin un bărbat mai demn. Mai depinde doar de ea cât e dispusă să se aventureze. Dacă am cunoscut o persoană deosebită și simt că mă iubește nu obișnuiesc să mai am ochi pentru altceva. Nu mă mai interesează nici o altă femeie din punct de vedere al unei relații sau sexual. Dar nici nu pot oferi promisiuni și să spun celei cu care sunt că ea este minunea universului și nu au fost și nu vor mai fi ca ea. Sunt stăpân pe ce simt acum și anume că o iubesc și îmi doresc să o cunosc mai bine. Nu pot spune ce voi simți și dori mâine. Dacă voi simți aceleași lucruri sau nu pentru ea. Ori dacă voi simți la fel sau nu și pentru altcineva. Prefer să fiu deschis de la început și să spun că sunt dispus să iubesc mai multe persoane în același timp. Pentru că asta e esența a ceea ce sunt eu. Iubire, e tot ce sunt și am de oferit. Restul este doar experiența vieții mele, care nu are nicio legătură cu ceilalți și nu le e de folos. În mod normal e foarte greu să dau peste ce caut și să fie și circumstanțele vieții cât de cât prietenoase pentru a permite o relație. Dar nu am de gând să dau cu piciorul faptului că am cunoscut o femeie minunată doar pentru că sunt cu una într-o relație. Viața ar putea să mă despartă de cea cu care sunt într-o relație a doua zi. Și s-ar putea să nu mai găsesc preț de ani buni, minim 3 - 5 o astfel de femeie.