Draga mea, nu stiu in ce fel a reactionat el, in 9 februarie cand s-a intamplat ce s-a intamplat.
Adica,normal ca a fost amarat si necajit,dar e vorba cum a reusit el sa acopere disperarea ta,nevoia ta de a fi inteleasa si consolata in fata tragediei care se intamplase.
Poate de acolo sa fi inceput declinul si,ai ajuns astazi aici.
Faptul ca va doriti un copil acum si nu vine,e posibil,de asemenea sa va nemultumeasca,pe fiecare in felul lui...
Adu-ti aminte de ce l-ai iubit,ce ai iubit la el,cu ce te-a cucerit si,pe urma,intreaba-te cat din fata pe care a cucerit-o candva,a mai ramas in tine.
Amandoi v-ati schimbat,necazurile va fac sa va indepartati tot mai mult si va veti pierde unul pe celalalt,daca nu luptati cat de cat.
Daca-l vrei si ti-e dor de el cum era la inceput,redevin-o si tu,cea de la inceput.
Si,nu o zi sau o saptamana, ci mereu. Daca v-ati iubit mult atunci, o sa va iubiti din nou.
Minuni se intampla in fiecare zi...
Mult curaj si multa dragoste va doresc.
Draga mea... sfatul meu este sa nu aduci nici un copil in niciun caz, deoarece daca tu vei aduce acest copil tu te vei certa cu sotul si copilul, poate s-ar speria si poate o sa aiba parte de o copilarie de neuitat(sensul negativ) eu zic mai bine daca tu nu mai simti nimic pentru el, gaseste-ti alt iubit si incearca sa iti faci o relatie mai normala fara certuri doar dragoste ca atunci cand copilul va aparea pe lume sa nu aibe parte ( repet ) de ''trairi'' neplacute sper ca ti-am fost de ajutor... Noapte Buna te pup:*
Tot eu sunt Banuiesc ca inca il iubesc, insa nu ca inainte. Dupa atata timp a "intervenit" si obisnuinta, zic eu. Daca nu l'as iubi, atunci nu mi'ar parea rau cand ne certam, mi'ar fi indiferent.
Nici nu stiu cum sa ma exprim.Il iubesc, dar nu asa tare tare cum as vrea.Il plac, dar nu asa tare tare cum as vrea.Ma atrage,dar nu atat de mult cum as vrea eu. Din toate astea cate putin, putin il iubesc, putin il doresc.
Sper ca m-am facut cat de putin inteleasa...
Desi nu cred, ca nici eu nu pot sa ma inteleg
De ce te plingi cind aveti solutia la indemina? Roaga-l sa va separati si ramineti macar 5 luni singuri,fara sa va cautati, fara sa va revedeti, fara mesaje sau telefoane.O sa fie greu probabil dar in mod sigur veti sti amindoi ce va doriti dupa acest termen.Succes.
Probabil e vorba de obişnuinţă, respect, orice altceva, dar numai dragoste, nu. Ai iubit pasional, iar asta a făcut ca iubirea să se stingă atât de repede. Nu are rost să te mai frămânţi atât, să te mai chinui. Ar trebui să vă despărţiţi o perioadă, să-ţi faci ordine în gânduri ca să-ţi poţi da seama pe cine/ce doreşti cu adevărat.
Şi da, un copil poate schimba, dar în acelaşi timp poate înrăutăţi lucrurile. Odată făcut, nu te mai poţi gândi după aceea dacă-l iubeşti/doreşti pe soţul tău sau pe altcineva. Asta ar însemna să vă despărţiţi şi astfel, l-ai răni şi pe el, dar şi pe copil într-o oarecare măsură. Copilul are nevoie de o familie unită, de afecţiune, pentru că mediul familial este un factor foarte important în formarea lui.
Analizează lucrurile cu calm, eventual vorbeşte şi cu soţul tău despre asta şi cădeţi de comun acord să vă despărţiţi o perioadă.
Multă baftă!
Toti tiau rasp in dif moduri dar eu zic mai bine sa dizortezi daca nu te mai simti atat de atrasa decat mai incolo sa va inselati unul pe altul si cu bebele : no way, cum adica se va purta mai frumos cunosc familii care au facut ca voi si spre exemplu nici unul nu mai vb cu parintii sai sau ai sotului/sotiei.
George0197 întreabă: