**Cică persoanele jenate de subiectul sexualității sau simțit după o conversație în grup mai deschiși decât înainte ** de ce erau jenate înainte de acest subiect? Voi cum va simțiți deschiși, închiși?

Eu sunt o persoana foarte deschisa când vine vorba de SEX

De fraieri, un om nefraier nu se jeneaza de un subiect absolut firesc si normal.
Sunt incorsetati in comunism sau in religie sau in educatia proasta data de parinti (cine nu a apucat comunismul).

Ma jenez sa vb de ceva rau care am facut, infractiuni, inselaciune, lipsa respect, caracter, dar nu de subiecul ssex, acolo is extrem de deschis si in real si peste tot.

Pai ca sa vedeti cum au ramas unii, medicina zice ca stimularea prostatei la barbati da placere de rupe, deci e ceva cumva normal punctul G la barbati, firmele vand ceva pentru asta, dar unii zici ca nu esti sanatos la cap. Pai inseamna ca nici medicii, nici sute de milioane care folosesc asta nu-s sanatosi?
Deci iata defectiuni nejustificate in conceptii, gandire. In occident nu vezi asa ceva.

Si zic defectiuni pentru ca nu sunt in stare sa-ti explice de ce nu-s sanatosi la cap oamenii care fac asta.
Sa vedem ce raspunde, mai ales aia care-s cu religia, insa daca-l intrebi de ce doamne doamne s-ar supara de asta, nu se stie. Se supara cand faci ceva rau, nu ceva bun.
O gandire sanatoasa iti explica de ce nu ar fi bine.

Si asa e in multe din sfera ssexualitatii.

Cand vine vorba despre conversatii legate de sex intodeauna sunt deschis si nu mi-e rusine sa vorbesc despre dragoste si amor.
Acele persoane erau jenate din motive diverse:
1.Rusine
2. Conceptii religioase prea extreme.
3.Sexofobie

Intotdeauna deschisi.

Din ce știu, terapia de grup ajută mult, mai ales persoanele introverte sau inhibate.

Deci cine are probleme cu inhibarea sexuală, vorbitul și comunicatul într-un grup safe, da, poate ajuta la vindecarea sau repararea unor astfel de probleme.

De ce erau inhibate înainte de terapia de grup, nu ar fi un răspuns exact, fiecare cu trauma/angoasa/problema lui.

Pot fi mai timizi, pot fi educați în stil super religios, pot să evite ei acest subiect sau chiar practicarea sexualității și atunci automat se simt prost să discute despre asta, pot să fi avut un abuz sau o traumă din trecut, motive pot fi mii, pentru fiecare unic.

Eu una recunosc că în cercul apropiat de prieteni am fost deschisă la astfel de comunicări, dar doar dacă ei deschideau subiectul, abia după ce am fost la facultate și profii de acolo vorbeau deschis și chiar ne spuneau despre sexualitate, că ei speră că nu mai există studenți care să se simtă stânjeniți sau prost vorbind despre astfel de subiecte, abia apoi am devenit ceva mai deschisă, dar recunosc că deși sunt deschisă la teme și subiecte sexuale, întotdeauna mă voi simți ciudat sau straniu vorbind despre subiecte de genul cu bărbați pe viu, pe platforme sau în mediul online nu aș avea probleme, dar face to face încă rămâne un subiect straniu de digerat și discutat cu sexul masculin.

E prea tabu subiectul. Daca cumva se deschide vreo conversatie de asa ceva, persoanele nu argumentează asa mult (cel putin bărbații sunt mai obișnuiți si se simt in largul lor sa discute despre asta - > cei experimentați căci ceilalți nu sufla nici ei nimic)
Femeile nu prea discuta chiar asa detaliat.
Asa e mentalitatea, dintotdeauna au existat retineri căci ceva intim nu se discuta, "rusinica"... Si e ceva ce experimentează si simte fiecare diferit.
Personal sunt deschisa in subiect, doar cu partenerul, asa din senin cu străini, de ce sa discut?
Poate doar cu o posibila persoana cu care vreau sa am o relație, tot asa, pot discuta căci este ceva palpitant sa discuti inainte de a se intampla ceva...
Sau cum sice colegu Chris mai sus, despre religie, sexofobie, rușine...
(poate sa fie si neîncrederea de sine, daca persoana are complexe in actele sexuale si se considera eronat din acest punct de vedere, tot asa nu discuta)

Mereu deschiși.