Isi intuneca ratiunea ceea ce ne face umani din pacate, dar asta nu inseamna ca e ceva negativ si ura isi intuneca ratiunea si frica, imi amintesc cand am vazut un film de groaza si desi ratiunea stia ca e un film partea aia primitiva trimitea semnale de frica cum semnalele primitive sunt de doua ori mai multe ele castiga batalia sa spun asa, suntem finte emotionale /rationale in functie de fiecare situatie
Iubirea este chiar mai mult de atat. Nu se mai vede nimic chiar. Doar persoana iubita.
Se spuna ca dragostea iti ia mintile adica te face sa nu mai gandesti logic sa crezi orice iti spune persoana iubita, sa se joace cu mintea ta, sa te manevreze ca pe o papusa sis sa dansezi dupa cum iti canta.
Trebuie sa fii tare si sa-i arati ca nu e asa si sa nu pici in farmecele ei tandre, ai inteles ideea cred.
Ce ai spus tu ar putea fi adevarat mai mult ca sigur.
Buna!
Iubirea nu intuneca creierul. Iubirea e doar un sentiment care poate fi controlat cu usurinta. Totul tine de alegere, decizie. Nu putem alege pe cine sa iubim, dar putem sa controlam daca vrem sa iubim in continuare.
La fel ca atunci cand mananci excesiv capsune de exemplu. Bagi un castron intreg, esti full, mai vrei, dar creierul iti spune ca nu mai poti. Atunci alegi. Inca una si vomiti sau te opresti.
You do the math.
O zi buna!
Salut, sa stii ca am meditat la ceva asemanator. In primul rand nu iubirea iti intuneca creierul, ci simplul fac ca dupa cativa ani de relatie, dupa ce relatia se aseaza si merge pe un fagas normal si stiut, creierul devine un pic lenes. In ce sens devine lenes? Cand esti tanar/a cauti persoane, esti curios, iti tii tot timpul creierul in actiune. Deci exista o diferenta, doar pe o anumita latura, ca in rest te concentrezi pe alte lucruri pe casa, familie, pe jumatatea ta, apoi pe copii si tot asa.
Sau poate nu te refereai la acest aspect ci la faptul cand esti indragostit esti "orb". Sa stii ca si asceasta ipoteza este reala, doar la cei care sunt cu adevarat indragostiti si care iubesc intens cu tot sufletul. Multi au ideea ca parca traiesc o poveste disprinsa din filme, pe o perioada de timp pot sa nu judece tocmai lucid, dar la fel pe un anumit segment limitat, gen viata personala, relatie sau jumatatea sa.
Nu. Dar se întâmplă totuși un fenomen drăguț.
Creierul este invadat de substanțe care sa te facă sa vezi tot ce este mai frumos in persoana din fata ta.
Deci ai putea spune ca nu mai vezi ce e urat.
Nu durează mult. Cam 3 ani. După care, corpul, iți invadează creierul cu substanțe care sa te împingă către o alta fata.
Scopul este simplu.
Procreația.
Cat mai mult cu cat mai multe.
Asta vrea natura.
Societatea spune alt ceva.
Lupta dintre cele doua, este vata ta.
Carpe diem!
(Vive versa)
Thecurious întreabă:
Mutubal întreabă: