Cu inceperea noului an, partenerul mi-a aratat o alta latura.
Imi doresc o relatie cu acest barbat, insa sunt complet debusolata.
Din discutiile si spuse lui, am inteles ca isi doreste sa ne fie bine, sa comunicam, sa luam impreuna deciziile. Acum cu inceperea anului, mi-a expus o alta idee a sa, aceea ca daca vreau sa devenim o familie, eu trebuie sa ascult de el, pentru ca este mai mare, este barbat si este capul familiei.
Raspunsul meu a fost ca imi doresc o familie in care sa ne sfatuim si sa luam impreuna deciziile cele mai bune pentru noi. I-am spus ca e posbil sa se insele in luarea anumitor decizii si ca nu trebuie sa se incapataneze sa aiba ultimul cuvant, sa se faca cum spune el chiar daca este gresit.
Raspunsul lui a fost cum ca, daca este gresit, remediem. Citeste Biblia, sotia trebuie sa i se supuna barbatului sau.
Discutia a fost una destul de grea pentru mine, fiind o persoana independenta finanaciar, fiind o persoana care a luat singura deciziile pentru ea, iar cand am fost implicata intr-o relatie, mi-am spus punctul de vedere, am ascultat, am ajuns la un numitor comun, fara sa simt ca am un sef, pe cineva de care trebuie sa ascult.
In momentul de fata simt ca mi se ingradesc niste lucruri normale, simt ca mi se impun deja niște lucruri cu care nu sunt de acord.
Modul in care sunt spuse ma deranjeaza, simt ca isi dorește sa fiu supusa, sa nu am un cuvant de spus.
Vad relatia dintre parintii lui si imi dau seama ca vrea fix acelasi lucru sa se intâmple cu relatia noastra.
În familia lui, tatal sau facea ce isi dorea, fara sa tina cont de ce voia si sotia lui, fara sa se sfatuiasca cu ea, i-a interzis sa faca cam orice, in afara de mancare si multa munca. Din ce am vazut in familia lui, mama sa nu este ascultata, nu are voie sa vorbeasca prea mult si este certata mereu.
Imi dau seama ca viata mea o sa fie la fel cu acest barbat.
Am sperat ca isi da seama ca tatal sau nu a procedat corect, a dat senzatia ca nu e de acord cu un asa comportament, insa vad ca acum are de gand sa il adopte si el.
Sunt prinsa intre dorinta de a fi cu el, pentru ca am sentimente puternice fata de el, dar toate aceste lucruri ma fac sa cred ca voi a avea o viata de cosmar.

Tu vb serios?! Si inca te mai gandesti sa ramai intr-o relatie cu un astfel de individ?! Fugi! Lasa-l! Repede!

Daca privesti atat de adanc, in relatia prarintilor sai, incearca sa intelegi ca probabil mama sa nu a avut oportunitatea pe care tu o ai acum si a facut o alegere gresita cel putin pentru partea morala a sa. Ai avut o discutie cu dansa in aceasta privinta sa vezi ce reactie sincera ar avea ea? Poate ca te-ar sfatui sa nu faci aceeasi greseala, poate ca ar reactiona dur, cum adica, fiul ei e judecat?

Indiferent de reactia ei, indeferent daca ai intreba-o sau nu, gandeste-te ca daca ai niste valori si el nu ti le respecta, vor apare conflicte mai tarziu, iar intreg sacrficiul pe care il faci acum, acceptand valorile lui, se va transforma intr-un puternic sentiment de frustrare care chiar si dupa un divort s-ar putea sa te urmareasca atunci cand interactionezi cu barbati care ghici, iti respecta valorile! Ca barbatii sunt asa si pendincolo, huaaa!

Cum o sa-ti cresti eventuala fetita? Sa accepte ca e facuta pentru cratita? Pe eventualul baiat - ca e el decide tot, un misogin? Eu am trait fara mama si abia acum imi dau seama cat imi lipseste ( nu ca m-a crescut tata cu valori gresite, din contra, dar uite cat conteaza sa ai mediu echilibrat in care traiesti, cat de mult conteaza ambii parinti, nu doar unul care stie tot!)

Trec prin ceva asemanator ca dorinta de a ramane langa cineva pentru ca simt eu ca daca rup legatura, se termina totul pentru mine ( si baietii ar fi cica mai putin dezvoltati pe partea sentimentala, ar trebui sa ma doara in fund, nu-i asa fetelor? ). Am dat deja ultimatuuri si va trebui sa-i "trantesc usa", pentru ca, draga Nicoleta, unii doar profita de faptul ca noi acceptam cum sunt ei, nu ne accepta ideile, vor ca totul sa fie ca ei si daca fac anumite schimbari, le fac doar temporar pentru a castiga mai multa incredre din partea noastra si a se folosi de noi.

Fii foarte atenta daca accepta sau nu valorile tale, pentru ca nu sunt conditii de lux, sunt lucruri de baza care trebuie intelese intr-o relatie: eu vreau sa ma simt asa, imi place sa fiu asa, ok, aici va trebui sa fiu de accord cu tine si sa impartim etc.

Sa nu fiu inteles gresit, are rolul ei, dar e cu mult depasita si PROST inteleasa, iar in zilele noastre nu mai vi cu asa argument ca ai dreptate. Si intodeauna trebuie sa acceptam ca s-ar putea ca si celalalt s-ar putea sa aiba o farama de dreptate, altfel avem probleme cu gandirea.

Spune-i deschis ce ai spus aici, ca vrei sa fii independenta financiar, sa ti se respecte parerile. Daca nu ti le respecta, eu nu stiu ce practic iubesti!

Din ce ai scris, se pare că totuși ești o tipă inteligentă.
Nu lăsa sentimentele să-ți acopere rațiunea. E o alegere pentru o viață întreagă, nu pentru o vacanță.
Dacă el are idei de-astea acum, cum crezi că va fi mai târziu?
Realizezi ce te așteaptă dacă încă nu ești soția lui, iar el îți pune în vedere că va trebui să fii sclava lui conform perceptelor religioase?
Asta e viața pe care ți-o dorești?
Sau îl vrei pe el atât de mult încât nu mai contează ce-ți dorești și ce o să urmeze?

PS. Să nu-ți faci iluzia că vreodată își va schimba modul de a gândi. Nu se va întâmpla.

Well, așa se întâmplă când îți iei sfaturile despre relații și familie dintr-o carte scrisa acum 2000 de ani.

Good luck with that.

Sincer as putea scrie o întreagă epopee dar în schimb îți dau un sfat fugiii cât mai poți!

Este normal sa ai emotii puternice atunci cand relatia ta cu partenerul tau se schimba sau cand descoperi ca partenerul tau are anumite credinte sau valori care difera de ale tale.

Este important sa iti exprimi sentimentele si sa discuti cu partenerul tau despre aceste lucruri. Este important sa stabiliti o relatie echitabila si sanatoasa, in care amandoi sa fiti respectati si sa aveti libertatea de a va exprima opiniile.

Daca partenerul tau doreste sa te supui lui si sa nu ai voie sa ai un cuvant de spus in deciziile familiei, este clar ca acest lucru poate crea probleme in relatie. Nu este sanatos sau acceptabil ca un partener sa isi impuna vointa asupra celuilalt fara a lua in considerare sentimentele si dorintele acestuia.

Daca simti ca acest lucru este ceva cu care nu esti de acord, atunci este important sa discuti cu partenerul tau despre asta si sa incerci sa gasiti o solutie care sa va multumeasca pe amandoi. Daca ajungeti la un impas si nu puteti gasi o solutie, ar putea fi necesar sa cereti ajutorul unui terapeut sau sa luati in considerare separarea.

In orice caz, este important sa ai grija de tine si sa nu te lași influențata sau controlata intr-un mod care nu te face sa te simti confortabil sau fericit. Este important sa te pui pe tine pe primul loc si sa ai grija de propriile tale nevoi si dorinte

Orice am spune noi aici, tu sigur vei lua deciziile care îți sunt favorabile( și e normal sa fie asa)
Desigur, o părere e binevenita?
Asa dar, deșteaptă ești ca se vede din felul în care ai scris, tânăra la fel și tocmai de aceea eu îți spun sa oprești relația asta acum și nu mai târziu când deja poate vei avea mai multe regrete. Nu cred ca vrei sa fii sclava, ci soție independenta cu un cuvânt de spus. Dacă te căsătorești cu el, vei duce o viata ca în evul mediu și vei fi ruinata.
Cred ca cel mai bine este sa ieși din relația asta și sa nu lași anii sa treacă peste tine ca tinerețea fuge repede.
Mult succes în ce îți vei propune sa faci și ceea ce vei face, fa pentru tine, pentru viitorul tău.
Gandeste- te cum îți va fi viata cu el și ce fel de soție, mama vei fi cu un soț ca el.
Eu zic sa nu - ți risipești anii tinereții sperând ca poate - poate.
Viata bună și fericita sa ai!