Cum imi dau seama ca este prima, singura si unica iubire adevarata cineva, chiar dacă probabil nu sunt la prima relație?

P.S: puteți da și exemple din filosofie argumentate, dacă nu ați trăit personal aceasta experienta

Nu exista asa ceva. E o construcție.

Mitul se bazează pe ideea de predestinare.

La modul psihologic este o reafirmare exagerată a egoului. Într un fel implică o dorință ca universul să fie subjugat voinței.

Egoul omului refuză să accepte propria sa trivialitate. Ergo, se înconjoară de aceste dorințe și credințe care să reafirme că el de fapt este ceva nu doar important ci extrem de important; suficient de important încât universul se reorganizează în așa fel încât să îi ofere un sens în lume, un destin, o iubire adevărată care a fost predestinată lui de către univers.

Din nefericirea este o idee nu doar absurdă dar și potențial extrem de dăunătoare. Gândește te un pic: cum poate un om normal să se ridice la standardul unei așteptări create pe baza unui ideal precum "prima unica și adevărata iubire"?

Din nefericire cultura în care ne aflăm reîntărește acest mit că pentru fiecare există o iubire adevărată. Nu contează dacă acel om a trecut prin 100 de relații, că ai iubit de 100 de ori, toate aceste eșecuri de fapt au semnalat ca cei 100 de oameni nu au fost iubirea lor adevărată. E puțin absurd nu crezi?

Dar își are rolul ca un coping mechanism. Pentru cei ce nu pot gestiona cruzimea realității, cruzimea faptului că viețile noastre sunt fără sens și că în ciuda eforturilor s-ar putea să avem o viață mizerabila în continuare, aceste mituri moderne poate generează niște speranțe care să ne propulseze înainte în viitor. Ironic este că fix aceste speranțe, și fix aceste așteptări deseori ne îndeamnă să renunțăm la parteneri cu care am fi avut o viață fericită, doar pentru că nu am simțit ceva extraordinar de special față de ei.

O relație sănătoasă se construiește pe principii, nu pe o forță misterioasă care să vă țină împreună.

Cand vine de la Dumnezeu, ce vine de la Dumnezeu vine pentru totdeauna, daca o sa te rogi pentru viitoarea sotie/soț mult timp Dumnezeu iti va da si va fi perfect/a pentru tine. Daca ai credință cat un bob de muștar (bob ul de muștar fiind cel mai mic bob) poti spune si unui mute sa se mute iar el se va muta.

Eu nu știu ce întrebi tu aici.
Ce e iubirea aia, după tine? Așa le zice la hormonii ăia de ne 'pune' să ne emoționăm și să ne phutem?
Iubirea falsă cum e?
De când acceptă filosofia ideea destinului? Credeam că e știință.

Filosfie prea multă nu știu, bănuiesc că tu vrei informații de filosofie, ca să afli dacă potențiala ta noua idilă/iubire e marea ta iubire.
Mares iubire din păcate nu prea există.

E doar o concepție transmisă din grai în grai într-o lume în care se voia a fi idealistă. Nu uita că înainte oamenii se luau doar ca să se înmulțească și să ducă porunca și societatea mai departe, deci e greu să schimbi așa mentalitatea deși acum în secolul 21 se caută tot mai mult marea asta iubire, însă rămânând în final singuri tot mai mulți, tocmai pentru că a devenit un trend să se caute asta în loc, să se caute ceea ce ar trebui oameni. OAMENI.
Adică omul care stă lângă tine indiferent de ceea ce aude sau vede despre tine, omul care te lasă așa cum ești cu cele mai tâmpite și retardate chestii, omul care te acceptă așa cum ești, omul care îți suportă toate ifosele și nazurile, ciorile din capul tău, omul care nu vede pe altcineva că te vede doar pe tine.

Sper că în ultima parte ți-am lăsat o descriere de amator a ceea ce cereai în întrebare. Aia o văd eu marea dragoste.