Adica sa te daruiesti total persoanei iubite fara ai cere si pretinde nimic in schimb! Sa o iubesti total!
Iubire neconditionata, suna foarte frumos, si este extrem de simplu iubeste o persoana buna care nu te va face sa suferi iubesteo cu tot sufletul cu toate defectele si calitatile si nu-i cere nimic in schimb iubesteo mai presus de orice, asta e iubirea neconditionata, incearca, vei vedea ca e extrem de simplu daca alegi persoana potrivita. Mult Succes! P. S. nu o alege dupa portofel
Singurii care iubesc necondiţionat sunt părinţii. În rest, poţi iubi necondiţionat, însă nu la infinit, oricum aştepţi afecţiune în schimb.
Merită să iubeşti necondiţionat doar atunci cînd persoana iubită preţuieşte acest lucru. Nu se merită să "investeşti" sentimente în gol.*Să iubești - înseramnă să primești persoana așa cum este ea, absolut, complet. Restul sînt emoții, care dacă nu sînt controlate, pot să dispară, iar să apară... să-și schimbe intensitatea...
Sa iubesti neconditionat nu e atit de greu, daca e vorba de o relatie ideala, ma rog fara nici o apropiere fizica sau daca aceasta este minima. Cand relatia este "concretizata" sa-i zicem asa, apar deja mici obligatii care se maresc si extind pe masura ce relatia avanseaza in timp. in general - o relatie foarte avansata in timp se bazeaza in totalitate pe lucruri materiale, obligatii de cuplu sau familie, contributii financiare pentru imbunatatirea vietii in comun. Personal, la virsta mea, vad cu totul alfel lucrurile, si nicidecum prin prisma dragostei; se fac asa-zisele negocieri vis-a-vis de o anumita problema, oportunitate; se necesita rezolvarea diferitor situatii, punere in acord cu anumite chestii, dezbateli pe marginea anumitor divergente. Nu mai iubesti neconditionat, ci primesti sau oferi pentru anumite conditii. Pina la urma absolut totul devine conditionat.
AlexEjmecheru întreabă: