Cuplurile care au copii au un risc mai mare sa se desparta?

Daca iti iei o tiganca nu te va lasa deloc si nici nu te inseala. Alea au frica de dumnezeu

Credeam că aceste cupluri rămân împreună pentru copil, deci ar trebui să fie șansa mai mică.

Dimpotriva, au sanse mult mai mari sa ramana impreuna toata viata sau cat mai multi ani, fiindca un copil, sau mai multi, de cele mai multe ori schimba mentalitatea cuplului si chiar o cimenteaza.

Chiar 50 %! Normal, de aia nu am inteles ce au casunat astia pe copii sa le manance sufletu si zilele.
Se intampla asta pentru ca femeia dupa ce nasta, pe langa ca se ocupa mult de copil, ii tipa in cap, nu mai are timp de barbat, multe isi cam pierd si libidoul si nu mai dau sex barbatului, se ingrasa, deformeaza, nu se mai ingrijesc.
Nu mai au timp de ei.

Si asta chiar daca si barbatul se implica in mod egal, deci nu merge vrajeala "el dupa munca nu face nimic", chiar si asa femeile ignora barbatul de parca s-ar fi maritat cu copilul.
Pentru mine partenera ar fi tot, nu am nevoie de altcineva.
Iar ca femeie sa te ingrijesti inseamna doar sa mananci omeneste sa nu te ingrasi si cam atat, deci nu exista scuza.

Depinde...

Depinde de cuplu, în multe cazuri copii apropie părinții.

Cu copii sau fără. Sunt diferite motive în care te poți despărții.

Nu, daca exista intelegere, iubire si comunicare e totul bine, relatia o sa mearga ok si copilul o sa aiba parte de o buna crestere.

Mai toate cuplurile se despart în ziua de azi că numai există iubire. Există doar interese...

Poate din cauza ca viata sexuala se duce pe sfarla. Nu mai au timp de intimitate. Pot sa fie mai stresati din cauza copilului si sa se certe mai des, sa fie mai nemultumiti si astea se aduna.

Și da și nu. Nu ține în mod special de copii cât de armonia și înțelegerea din căminul conjugal. Unele fac copii tocmai ca să nu le părasească bărbatul. Ele zic că un copil îi unește.

Da, indiferent ca au copii. Din moment ce amândoi nu sunt căsătoriți nu au nimic de împărțit(în afara de copii) și nici nu sunt legați unul de altul prin măritiș e risc mai mare dar sunt cazuri în care nu s-au despărțit și au rămas împreună.

Depinde,dar normal mi s-ar parea ca (,)copiii sa ii apropie pe parinti...

Depinde de... tot. De gradul de maturitate, de asteptarile de la celalalt, de cum vor sa creasca copilul. Eu am ajuns la concluzia ca toti incercam in relatia de cuplu o compensare si o reparare a ceea ce ne-a lipsit in copilarie. Ca toti crestem cu niste idei si idealuri despre ceea ce vom face sau evita sa facem cand vom creste mari si vom avea familia noastra. Apoi crestem si cunoastem o persoana pe care ne-o alegem de partener, pentru ca ne vindeca din ranile emotionale. Partenerul are multe din atributiile unui substitut de parinte: ne iubeste, accepta, poarta de grija, motiveaza, incurajeaza, etc. Cand apare un copil, va avea desigur muuulte nevoi. Urgente. Neaparate. Ocupati cu parentig-uitul copilului, nu ne mai raman multe resurse pentru a reparenting-ui partenerul care, adult find, trebuie sa inteleaga ca trebuie sa astepte. Sa isi poarte si singur/a de grija acolo unde pana acum o facuse celalalt. Intram intr-un modul de supravietuire in care fiecare trebuie cumva sa isi vada de treaba lui/ei, si sa inteleaga ca partenerului pur si simplu nu ii ajung timpul si energia si sa nu i-o ia in nume de rau. Mai exista si depresia postpartum, care poate afecta si femei si barbati... Depinde de multi factori, dar din experienta si lecturile mele in principiu depinde mai ales de cat de mult cei doi si-au analizat propriile copilarii si si-au recunoscut ranile pe care asteptau, mai mult sau mai putin constient, ca partenerul sa le vindece. Pentru ca fara constientizarea astea se vor simti abandonati, raniti, respinsi atunci cand, cum spuneam, lui/ei nu-i vor mai ajunge resursele. Sper ca intelegi

De cele mai multe cazuri da, dar practic un copil ar trebui sa ii apropie pe părinți si sa le sprijine relația
Difera de fiecare situație în parte.

Depinde de cat de stransa este legatura dintre parteneri