Iubirea... o pasiune, o flacără divină, purtând în ea, indiferent de este durabilă sau nu – ca şi propria noastră condiţie umană – şi, fericire, şi viaţă.
Iubirea e atunci cand sotul tau munceste sa te intretina pe tine si pe copilul vostru.
Cand te intreaba daca vrei sa fii sotia lui pentru restul vietii.
Cand el stie ca are dreptate, dar pentru ca te iubeste iti da tie dreptate.
Cand iti da tie dreptate si nu mamei lui.
Asta inseamna pentru mine iubirea!
Iubirea? Totul! Sentimentul ala puternic care te face sa renunti la viata, pentru viata lui. Sentimentul ala de frica, ca ai pierde tot inima tot daca l-ao pierde pe el, sentimentul ala ca restul vieti vrei sa o petreci alaturi de persoana aia pe care o iubesti persoana aia care greseste il ierti face prosti, face-ti prosti va certati din chesti banale si apoi plangeti, pe urma nu stiti in cate moduri sa va cereti scuze cand te deschizi in fata acelei persoane cum nu ai facut-o niciodata, si ai incredere maxima in el. Atunci cand nu renunti la el..si treceti prin mi de teste pana sa fiti impreuna si nu poti sa til scoti din gand din prima clipa cand l-ai vazut si nu sti ce se intampla... mrg deja incep sa-mi povestesc viata
Iubirea te invata sa visezi si sa traiesti.doar pentru ea incerci sa treci prin obstacole si greutati.Doar sentimentul asta trezeste in tine speranta si dorinta de a trai... Iubirea adevarata este atunci cind persoana iubita iti este alaturi chiar si cind el ar putea fi in pericol, cind tine la tine cu adevarat si vrea sa fie o viata intreaga cu tine, cind doreste ca baiatul sati semene tie iar fetita lui.Asta e iubire -fericire!
Am citit ceva pe internet ce mi-a placut foarte mult: iubirea este lumina vietii si casatoria este factura la lumina.
xXsweetgirl99Xx întreabă:
anonim_4396 întreabă:
madda9588 întreabă:
Mutubal întreabă: