Dau funda! Ajutati-ma si pe mine! Sunt fata, am 18 ani si sunt prea timida (acasa numai eu vorbesc, dar la scoala tac) Am ajuns chiar sa ma ascund si sa nu trec pe langa unele persoane din scoala ca se uita la mine si ma pierd, sunt prea timida sincer? ce as putea face? m-am gandit sa merg la psihologul scolii, pentru tot felul de exercitii dar imi este rusine ce o sa zica asta chiar asa proasta este? Cand ma intreaba ceva un profesor raspund cu jumate de gura si incet, nici eu nu ma aud! Si nu mai suport situatia asta, ce sa fac?

Daca nu vrei sa mergi la psihologul scolii, du-te la unul privat. Vorbeste cu mama ta si du-te. E mai bine sa te duci decat sa ramai cu timiditatea asta. Totusi, ai 18 ani. Psihologul nu te acuza de nimic, nu te judeca. El e acolo sa te asculte si sa te ajute cum poate. Sper sa te ajute sfatul meu.

Psihologu.e adevarat k nu te judeca si te ajuta cum poate.Si eu am fost o data (mare greseala) si eu sunt o fire deschisa si vorbesc intruna, ma rog.Nu sunt timida.si am fost.si ma intreba chestii si nu am avut curajul sa-i zic.pentru prima data in viata mea nu am zis ce am vrut.Nu am incredere in ei chair daca e chestia de confidentialiatate pacient-doctor.Cel mai bine ar fi sa iti alegi un model din scoala care sa nu fie prea vulgar sau sa te influenteze prost si sa incerci incet incet sa prinzi in zbor atitutinea lui.Si nu mai fi timida k nu te ajuta cu nimic maia les daca ai 18 ani si in curand te duci al facultate(sau esti deja).Si pe strada (daca stai intr-un oras mai amre)nimanui nu`i pasa ce faci tu sau se uita la tine.bine.tu poti sa te uiti dupa baieti sau alte chesti)dar ideea era sa iti zici mereu k nu esti timida si poti sa zici orice si oricand, pentru ca ai acest drept.Ce mult am scris.as putea sa iti scriu si o carte.dar nu stiu daca ti-ar folosi sfaturile mele. :* Pupi si gandeste`te k nu numai tu esti timida in Romanica.Sunt multe persoane care au invins timiditatea.

Desi nu te cunosc si nu sunt psiholog, stiu cum e cu timiditatea. e ok, nu o sa rada nimeni de tine, asta e doar ideea din subconstientul tau creata de tine. incearca sa ai mai mult tupeu. pentru alte intrebari private message!

Stiu cum e...crede-ma si eu am fost foarte timida dar o buna prietena m-a ajutat sa nu mai fiu. Si eu eram exact ca tine dar stiu sigur ca nimeni nu te judeca sau se uita ispre la tine cand faci ceva asta e doar impresia ta, si psihologul nu o sa zica niciodata asta, sunt multi ca tine, uneori e bine sa fii timid si cuminte:toti profesorii de la scoala probabil te iubesc ca esti cuminte si colegii sau prietenii tai in afara de faptul ca te vorbesc pe la spate ca esti prea timida altceva nu fac.Ca sa schimbi asta trebuie doar sa ai mai multa incredere in tine (pe mine m-a ajutat mult fondul de ten ma face sa ma simt mai frumoasa) si sa te uiti in oglinda si sa iti repeti ca esti frumoasa si ca toata lumea te apreciaza, pentru ca sunt sigura ca asa e! nu o sa iti zica nimeni nimc daca gresesti cu ceva sau faci vreo prostie trebuie doar sa incepi usor si sa mai iesi putin din tipar. Nu e greu deloc! Sper ca te-am ajutat.

Asa eram si eu ani trecuti zicea cineva catre ceva mine ceva care ma supara nu-i bagam in seama dar mi-am luat inima in dinti cine vrea sa zica ceva catre mine se gandeste de 2 ori inainte sa zica nu are de ce sa iti vie rusine acolo esti printre prieteni (uni sunt prieteni mai sunt si tampiti) in orice caz eu nu pot sa-ti dau sfaturi adecvat ar fi sa mergi la consilierul scoli pentru ca de asta e acolo ca sa iti ofere ajutor si asta nu inseamna ca esti proasta daca mergi acolo aolo nu merg doar prosti merge oricine are nevoie de ajutor dar chiar te inteleg pentru ca am trecut si eu prin asta dar un pic de curaj nu strica dar sa nu exagerezi ok pa;-)

Pai,in primul rand ar trebui sa fii mai tupeista cu curaj se fac toate chestiile raspunde tare la ora si nu iti fa griji iti garantez ca va merge si daca vrei du-te da nu nu asta depinde doar de tine

Si eu eram la fel cam ca si tine: nu ieseam afara din casa pentru ca imi era rusine de lumea din jurul meu, imi era rusine si sa salut, iar la scoala cand raspundeam ma balbaiam in continuu, si tot la scoala stateam numai in banca pentru ca imi era rusine pur si simplu sa vb cu cineva, insa nu am fost la nici un psiholog si am incercat sa imi "educ" singura comportamentul si sa alung aceasta timiditate, urmarind felul de a fi al persoanelor foarte indraznete si am incercat si eu sa le imit si incet, incet mi-am creat propria mea atitudine, iar acum sunt indrazneata, vorbesc oricand si oriunde fara sa mai fiu timida. Un alt lucru important este sa nu te intereseze ceea ce spun cei din jur. sper ca ti-am fost de ajutor si succes