Scumpo, ca să te liniștești, îți scriu ceva frumos. SPer să înțelegi ce vreau să spun.
"... Iubirea este ca o floare: Noi o plantăm în inimă, ea, crește, se usucă și moare. Iar când gâsim alta cu adevărat, această se plantează singură, crește și devine nemuritoare..."
Si eu acum trec prin aceeasi chestie(poate mult mai complexa, uitati-va la intrebarea mea.e lunga, da va rog, help)...toate trec de la sine.asa cum a venit, la fel o sa treaca.nu te speria, e greu te inteleg, insa nu e nimic care sa te poate ajuta sa scapi de asta decat contactul cu prieteni tai
Regret sa te dezamagesc, dar nu prea ai ce face..asta e felul tau de-a fi..si eu sufar enorm si pun suflet repede si imi pasa prea mult de oamnei, incerc sa ma autosugestionez, sa fiu puternica, dar degeaba.Incearca si u sa te autosugestionezi, sa-ti impui sa fii tare, indiferenta, poate tie o sa-ti iasa.succes.
Şi eu ca băiat am fost dezamăgit si am trecut prin perioade triste, dar din toate astea am avut de învăţat. Am învăţat să iubesc mai mult să mă comport mai delicat cu persoana iubită, să o accept aşa cum e.
Practic, aceste lucruri care ţi se întîmplă sunt normale şi te vor modela spre bine. Nu e cazul să fi supărată acceptă situatia aşa cum e şi fi indiferentă.
Mai tîrziu îti vei aminti de momentele astea si vei incepe să zimbesti si să zici, hmm ce naivă am fost. Fi tare! vei reusi.
Stai relaxo că trece. Cred că fetele în ziua de azi vor o persoană care să le înţeleagă nu neapărat un iubit. Caută-ţi o persoană de încredere şi petrece-ţi timpul cu ea.
Baftă!
Ar trebui sa gasesti pe cineva care te place si tu il placi, iar atunci cand esti cu el nu o sa-ti mai pese de restul si o sa fii foarte fericita pentru ca este cu tine si o sa ai senzatia ca el face cat toti astfel ca nu o sa mai ai nevoie de nimeni altcineva