Si, iata ca asteptarile (formate, de cele mai multe ori, in subconstient) pe care le avem de la o persoana apropiata pot zdruncina serios o relatie. Si atunci ce facem…? Sunt asteptarile ceva inerent pshicului uman? Putem sa renuntam la ele? Oare chiar putem sa dezvoltam orice relatie, bazandu-ne pe impredictibilitate? Poate. Dar atunci lumea din jurul nostru s-ar complica foarte mult; cred ca am ajunge intr-o stare de anxietate cronica, la gandul ca nu putem avea incredere in persoanele din jurul nostru. Sa fie, oare, calea cea mai buna o acceptare a faptului ca prietenul/prietena/iubitul/iubita poate fi atlfel decat credeam noi? Sau si asta ar duce, intr-un final la imposibilitatea de a avea incredere si, in consecinta, la ruperea relatiei?