Raspuns simplu: de fraieri sufera, viata nu e despre relatii, e mai mult decat atat si e aiurea sa-ti pierzi anii suferind ca sunt singuri, e mai bine sa fii singur decat cu o persoana nepotrivita care iti pierde niste ani total aiurea.
Asa suntem programati genetic...cei mai multi dintre noi. E pentru perpetuarea speciei.
Nu ar trebui sa sufere ci sa fructifice timpul sa se distreze la maxim și sa străbată cât mai multe cearșafurile
Omul e o fiinta sociala, avem nevoie de iubire cu toti, fie ca esti mascul sau femela
Majortatea ăstora care plâng pe aici stau în casă și nu fac nimic cu viața lor , deci ce libertate? Libertatea de a dormi până la 15? Wooow, da.
O relație nu îți ia libertatea și nu te leagă de nimic decât dacă ești cu persoana nepotrivită.
Probabil se simt defecți că nu reușesc să facă ceva ce aparent face toată lumea + tensiune sexuală acumulată + nu au nici prieteni care să-i asculte.
Oricum, eu cred că majoritatea și-ar găsi pe cineva dacă ar socializa. Mi se pare imposibil să cunoști constant oameni și să nu găsești un singur om interesat de existența ta. Decât dacă chiar ai o personalitate de cacao. Atunci n-am ce să mai zic
Vor relații pentru conexiune, sex, apropiere sufleteasca, companie. Omul dacă se simte singur va cauta mai degrabă o relație decât prieteni sau apropierea de familie. Dacă nu se simte singur va putea fii mulțumit fără a fii într o relație
Bingo! Cineva o spus și avantajele singurătății.
Acei oameni se plâng pentru că :
1. Chiar doresc asta, dar nu au parte.
2. Simt presiunea familiei și a neamurilor, chiar prietenilor (app, asta am simțit-o și eu mereu, dar după ce nu am avut nici job, deja faptul că nu am un mascul care să se învârtă prin casă, iar după care eu să calc, spăl, fac mâncare, să-i fiu doică/mamă și dădacă/ba chiar menajeră, presiunea și rușinea or fost mai mari legate de job decât de un "animăluț de companie uman-mascul" ) ).
3. Ei observă probabil în jur, că așa e normalitatea și își doresc și ei asta;
4. E totuși o nevoie oarecum din piramida lui Maslow, cea de iubire și chiar de o oarecare "siguranță" socială, așadar ei printr-o relație amoroasă se gândesc că ei găsesc o oarecare siguranță socială (dar tot vremurile de astăzi ne-au arătat și lumea din secolul ăsta, că fix acolo găsești cea mai minimă siguranță din lume).
5. Faptul că ei se simt complexați de minusul ăsta (îl văd ca pe un minus, faptul că nu au, nu dețin o relație amoroasă) din păcate aici se încadrează cei mai mulți oameni ai planetei care sunt alone și care se simt ciudați și diferiți pentru că nu dețin acest aspect al vieții, deoarece nu știu dacă sesizează cineva dar astăzi este totul despre a deține, a avea. Deci aici nici nu mai e nimic legat de iubire, e legat de control. Sfatul meu pur personal și ușor paranoic, fugiți de astfel de oameni, voi cei singuri în Univers, dar care tânjiți după așa ceva. Oamenii ăia vă vor privi fix cum privește casa, banul, jobul, adică le oferă singuranță și control lor și susțin că "e al lor". Nu cred că cineva ar dori să intre într-o astfel de relație, în care să se simtă "proprietatea" cuiva și nu egalul cuiva, ba chiar jumătatea cuiva, care duce totul la un complet. Dar din păcate, tot mai mulți gândim așa azi, că după cum observi asta e societatea în care trăim.
Deci tot de aici, dar ceva mai puțin "compulsiv" și mai puțin din sfera controlului, s-ar desprinde ideea că dacă obțin o relație amoroasă, ceea ce știm toți că duce inevitabil la căsnicie, copii, deci familie, plus toate celelalte bife bifate (casă, job, bani și depozite de pe urma cărora poți trăi decent și îți arată oarecum valoarea, grup/cerc de prieteni și relații sociale formate, plus un hobby, două din care poate mai faci și un extra ban, un animal de companie în casă, grija de familie, excursiile și plimbările), toate astea duc la împlinirea ta umană, de ființă socială ce e implicată în societate. Acum asta ultima, ar fi normalitatea, ceva ce de mii de ani, o cam fost așa. Indiferent de visele noastre și din pătura din care provenim, majoritatea ne dorim să atingem toate sau aproape toate bifele alea, pentru a ne simți oleacă împliniți. Însă cum am spus și mai sus, în secolul 21 am impresia că, totuși cel mai mult este utilizat punctul 5, dar prima parte cu ideea de control și chiar o doză de complex. Adică oamenii aleg să se arunce în relații amoroase, doar, doar să nu fie ei marginalizații, ciudații planetei, străinii planetei și a arăta prin relația lor și controlul asupra propriei vieții, dar și potența oarecum. Se leagă dacă vrei și de o formă de sociabilitate, tocmai ce susțineam eu, că secolul acesta se pune mare preț pe sociabilitate, deci prin prisma faptului că ai un om lângă tine, îți arăți potența socială. Până la urmă atât relația amoroasă cât și cele de amiciție.
Nu stiu cum sa explic. Poate nici nu e nevoie. Exista o anumita perioada, in care simti asa o isoara tristete.
Usoara*. Sunt 2 tipuri de persoane:
1. Nu le pasa de relatii amoroase, au nevoie sa fie liberi ca pasarea cerului.
2. Au mare nevoie de afectiune, iubire, companie. Etc. Fără asa ceva cad in depresie/singurătate si se simt fără pereche(nu stiu daca e cea mai ok expresie da mno) si au impresia ca nimic nu-i poate face fericiti si ca sunt cei mai urati de pe pământ. Acuma nu stiu daca m-am exprimat chiar corect, clar etc. dar e cam greu sa mă exprim (scuza repetitia)
Lipsa unei relatii pe termen lung duce la un fel de frustrare, la ambele sexe, cel putin in tinerete. Si o relatie poate fi foarte placuta, mai ales la inceput.
Sexul poate fi foarte placut, afectiunea, timpul petrecut cu o persoana noua care iti place e placut, poti da peste cineva care te fascineaza, sau cineva care te poate invata lucruri utile si ii pasa de tine.
Avantajele pot depasi placerea de a avea libertate deplina, si nu toti oamenii stiu sa se bucure de libertate.
Daca stii sa ai relatii placute si sa nu pierzi timpul in relatii care iti fac viata mai putin placuta, nu ai de ce sa stai singur, chiar daca apreciezi libertatea.
Apare ''ea'' cu un pardesiu elegant frumos croit si cu... adidasi nabarogi in picioare. Se intalneste cu ''el'' cu sapca intoarsa invers, slabanog si cu pantalonii in vine.
O ''relatie'' de vis!
O relație amoroasă aduce momente unice, foarte intime, în plus, mi-ar da un sentiment incredibil de validare: sunt vai morții mei, am o grămadă de defecte, dar dacă o fată ar accepta să fim într-o relație serioasă, să ne mutăm împreună, iar după aceea, văzându-mi defectele, ar vrea totuși să rămânem împreună și m-ar iubi, ar fi un impuls inestimabil pentru stima mea de sine. Sigur că și eu aș face tot posibilul să o fac cât mai fericită. Bineînțeles că trebuie să fac tot posibilul să devin cea mai bună variantă a mea, nu am de gând ca, odată intrat într-o relație, să renunț la dezvoltarea mea personală.