Ca e mai simplu, nu crezi? Ma urasc si urasc ceea ce ranesc. Fericirea in extaz duce la ranire, viata nu ne invata sa fim doar buni, ne trage mai multe palme pentru a avea de unde sa ne ridicam. E frumos sa traiesti dar e mai frumos sa si realizezi ca traiesti si esti om. Multi prefera sa nu recunoasca, sa nu-si asume anumite responsabilitati din lipsa de ambitie, lasitate. Cei slabi trebuie ridicati de cei tari. Dar vezi tu, omul e prea ocupat sa-si satisfaca "bucuria vietii" pentru a mai putea privii si in urma si sa de-a o mana de ajutor si celor care viata sa zicem, nu a fost atat de buna cu ei. Oricum, ne meritam soarta fiecare. Un lucru e sigur, atunci cand facem rau, rau primim. Si atunci, nu mai bine ne-am gandi de 2x inainte? Nu, e mai comod sa gandim 1 data. Ce-i perea mult strica si ingrasa, societatea si sistemul in care traim si ne invartim a avut gija sa ne drogheze cu heroina lor. Imi pare rau, dar mai mult imi pare de oamenii buni. Nimeni nu merita sa fie ranit, dar merita sa o si gandeasca. Toti avem suflet bun, depinde de cel de langa noi daca-l poate descoperi, sau nu. Iar pe cei care-i iubim, e ca un pretext, faptul ca-i iubim, prea mult.
Pentru că persoana pe care o iubim ne da voie să o rănim. Pentru că suntem frustraţi şi supăraţi pe noi înşine şi prin pedepsirea persoanei pe care o iubim nu urmărim decât să ne pedepsim pe noi. Considerăm că nu merităm nimic bun, aşa că încercăm să identificăm şi să distrugem toate lucrurile pozitive din viaţa noastră.
Pentru ca prin ea te iubesti pe tine...dar tu iubeste-o far sa te gindesti la tine
Cel mai des din GELOZIE absurda si dorim razbunare. De fapt oricare n-ar fi motivul revoltelor noastre,, ii dorim numai binele. Uneori se intimpla fara sa vrem, daca iubesti persoana data ramii fidel/a relatiei, insa pot aparea unele detalii nedorite cum ar fi un nebun/a care ne stringe in brate in prezenta ei/lui, o stire in aer nedorita si falsa despre situatia amoroasa a partenerului si altele.
Pentru ca o iubim, ai facem rau fara sa vrem ca asa e viata, cu suferinta cu fericire...mereu ne sta ceva in cale. Ex: banii, invidia, gelozia, orgoliul, parintii, prostia in general de 90%(gen batai, inselari asta e prostia), frica si ar mai fi cateva.
Va multumesc tuturor pentru raspunsuri!
Suntem oameni sortiti greselii, important este sa le constientizam sa ni le asumam si sa invatam din ele pentru a nu le repeta.Cum spune si Analytical trebuie sa descoperim sufletul celor de langa noi...si cum mi-am adus aminte de un citat, il voi integra in raspuns :,, Cursul dragostei adevarate nu a fost niciodata neted'' – Shakespeare
SongKangfan1 întreabă:
RRSecularHumanist întreabă: