De ce sunt prea realist?
Adica multi poate nu vad ce-i rau in a fi realist, insa eu vad doar raul din lucrurile din jurul meu.Doar raul.
Am deja peste o luna in care m-am purtat foarte diferit, ma simt diferit, in sensul rau, pentru ca nu ma simt bine.
Am o stare foarte proasta. Orice fac fac cu greata si dispret.
Ma simt singur, si nu stiu ce-i cu mine.
Nu-mi prea vad rostu in lume, nu prea stiu ce am facut si ce o sa fac.
Am 17 ani, si pana acum nu am avut nici o relatie, nu ca nu pot, sau nu ma place nimeni, dar eu nu prea gasesc pe cineva care sa-mi placa.
Tanjesc daca pot sa o spun asa, dupa gasirea unei fete care sa fie cu adevarat diferita.Nu am nevoie de ceva deosbit, de ceva rupt de lume, vreau doar sa gasesc acea persoana care o sa vada adevarata infatiasa a unui om, care sa creada in dragoste, sa vada binele din mine.
Poate inca sunt un copil care viseaza la o poveste clasica de dragoste, poate doar eu doresc asta.
Multi imi spun ca nu caut destul, ca nu vreau sa caut. De ce as face chestia asta?
Cand am cautat "am gasit", o fata cu un chip foarte cald, cu o privire blanda, parca fara pacat.
Povestea e foarte lunga, dar pe scurt dupa ce am incercat o perioada lunga de timp sa ajung cu adevart la acea persoana, am fost dat la margine, exact ca un caine.
Nu am primit nici Nu nici Da, doar tacere, si dispretuire.
Si e greu sa vezi acea persoana, in fiecare zi, sa ti se taie respiratia uitandu-te la ea, sa nu pot sa respiri, sa gandesti dar tot ai vrea cu adevarat sa afle ce-i in inima ta, ai vrea sa poti sa gasesti un sprijin un punct in care sa fii doar tu si ea, dar. poate nu e asa dat sa fie, e dat toar sa o vezi cu altu` si sa inghiti, sa crezi ca o sa fie bine si poate o sa fie cineva care o sa iti aline toata durerea.
Eu nu gasesc acea persoana. Poate intr-adevar nu o caut, dar nici nu vreau sa gasesc o alta si iar sa fiu intr-o stare peste care am trecut foarte greu.
Nu ma astept la un raspuns, am vrut doar sa ma descarc putin, din anonimat povestesti fara resentimente, fara mustrarea ca persoana care stie o sa te ajute sau o sa-ti fie alaturi, insa din anonimat acea persoana nu o sa te judece sau barfeasca.

Wow, monologul asta m-a atins profund, avand in vedere faptul ca acum un an de zile am fost in aceeasi situatie. Viata mea era un adevarat amalgam de tristete si credeam ca asa voi ramane. Eu nu iti voi da nici un sfat deoarece nu sunt in masura dar iti spun sa incerci sa vezi lucrurile mai pozitiv, poate fata aceea nu este pentru tine, poate meriti ceva mai mult si stii cum se spune : " Nu cauta tu dragostea las-o sa vina ea la tine". Dupa cum ai scris pari sa fii o persoana profunda si sufletista...pacat ca ea nu vede asta...
Sper sa treci peste asta...

Nu,nu esti realist si nu te supara pe mine ca ti-o spun.
Esti pesimist sadea si e normal.
In fiecare zi sa treci printr-o infrangere totala,ar fi de nesuportat si pentru o persoana matura!
Infrangerea ta ai descris-o singur:
"e greu sa vezi acea persoana, in fiecare zi, sa ti se taie respiratia uitandu-te la ea, sa nu pot sa respiri, sa gandesti dar tot ai vrea cu adevarat sa afle ce-i in inima ta, ai vrea sa poti sa gasesti un sprijin un punct in care sa fii doar tu si ea, dar. poate nu e asa dat sa fie, e dat toar sa o vezi cu altu` si sa inghiti".

Esti intr-o faza critica din care sau iti pierzi mintile sau devii mai intelept si mai matur.
Dar e doar o faza,spre norocul tau.
Ceea ce inseamna ca va trece.
Nu va trece de la sine,sa nu-ti imaginezi asta,mintea si sufletul tau cauta drumul inapoi spre acel echilibru pierdut al lor si-l vor gasi,prin mici gesturi zilnice,printr-un zambet silit catre un prieten,printr-o vorba prietenoasa a altuia,prin intamplari din jurul tau pe care le inregistrezi automat,fara sa vrei...
Viata e o conspiratie,a lumii impotriva ta si a ta impotriva lumii.
Lumea se straduie sa-ti dea peste nas,cand poti,vrea sa-ti dovedeasca cum ca nu poti,iar cand nu poti,trage de tine sa-ti arate ce usor e!
Iar tu,lasi lumea sa te perceapa prin ceea ce-i arati,stiind in sinea ta ca lucrurile stau altfel de fapt!
Ti-am spus,viata e o mare cacialma!

Acum esti intr-adevar intr-o faza proasta,dar va trece.
Nu te pune si tu zilnic la colt, prin ce treci am trecut si unde esti acum, am fost.
Nu stiu exact ce te va ridica, dar ceva se va razvrati in tine, o parte din tine va imbatrani si va maturiza totul in jur.Si atunci vei realiza iar, ca viata asta merita traita, nu o ai de pomana, ceva chiar trebuie sa faci cu ea!
Si sper sa ti se intample cat mai repede!

Nu stiu cat de mult te poate ajuta asta, dar nu esti singurul care trece prin asa ceva. Asa cum si eu sper sa il gasesc pe EL ca sa-mi dea un sens, iti doresc si tie sa o gasesti pe EA. Dupa cum iti exprimi sentimentele, pari a fi un om care chiar merita sa gaseasca fericirea, si eu cred ca o vei gasi. Mult noroc!