REGULÁ, regulez, vb. I. Tranz. 1. A pune în ordine, a aranja, a rândui; a sistematiza. ♦ Spec. A pune la punct un mecanism, a face să funcționeze regulat; a repara. ♦ Spec. A regla, a potrivi. 2. Fig. (Fam.) A pune pe cineva la punct, a-l învăța minte, a-i da o lecție, a-l reduce la tăcere. – Din lat., it. regulare.
probabil cuvantul nu era vulgar ca in ziua de azi si pur simplu sa isi faci datoria de barbat, biblic barbatul trebuie sa ofere dragoste femei lui si ea lui, practic pui totul in ordine, nu uita ca biserica a contat mult in acele vremuri, iar sexul era parte dintr o ordine sociala, spirituala
Este expresie din mosi stramosi. A regula nevasta inseamna a face sex cu ea si a o satisface.
E o învățătură care vine din moși-strămoși.
Seara, îți privești nevasta care e ostenită de la toată roboteala făcută prin casă și prin ogradă.
Și vezi că e ceva în neregulă cu ea.
Ei, atunci îți sufleci mânecile îți dai nădragii jos și te apuci să o regulezi.
Ca să îndrepți toată neregula, și să pui daravelile pe calea lor obștească.
The End.
)))