Doamne, deci ajutati-ma! Nici nu aveți idee ce am aflat. Sunt însărcinată...Am 18 ani și 4 luni, am fost cu un băiat aproape 2 ani și ne-am despărțit fix acum câteva săptămâni iar eu am aflat astăzi ca am copil. Mai am 4 luni de liceu iar în 4 luni dacă as fi rămas cu el as fi păstrat copilul și burta as fi ascuns-o sa nu fie aiurea. Sunt clasa a 12-a termin mai devreme, nici 4 luni chiar 3 ca termin în mai avem săptămână altfel etc. Dar problema e ca eu nu mai sunt cu el acum, și nu știu ce dracu' sa fac, avort? Nu e problema de bani aici, am bani de avort...dar numai când ma gândesc la tot stresul asta vomit încontinuu ma stresează și ma face sa mănânc mult si sa vărs după totul. Credeți ca e ok sa păstrez copilul sau sa îl avortez? Eu l-as păstra dar dacă nu ma descurc singura cu el? Credeți ca m-as descurca? Sau nu merita sa îl păstrez acum, nu e timpul pentru el. Sunt cuprinsa intre doua chestii. Dacă nu sunt în stare sa îl cresc și îl chinui pe viitor. Dacă chiar merita sa îl am și eu ca proasta îl scot? Sunt majora, voi ce ziceți?

Nu e ok sa iti asumi cresterea unui copil de la varsta asta.
Mai bine avortezi decât să îl chinui pe viitor.
O să fie copil fără tata, iar tu îți vei închide viata cu această sarcină.

Cel mai prost sfat pe care l-ai putut da vreodata. Fata sa pastreze copilul, sa vorbeasca cu familia ei, si va primi sprijin, iar apoi sa vorbeasca si cu el, si poate va oferi si el sprijin, nu repede avort pentru ca copilul nu are nicio vina, asa cum este tu pe lume si ai dat un sfat prost, asa poate si el sa sa nasca si sa fie printre noi pentru ca nu manaca din banii tai.

Felicitari, in primul rand!
Discuta cu tatal copilului, ca-n problema asta sunteti amandoi implicati. Decizia o iei dupa ce discuti cu el si cu parintii tai eventual, pentru a nu avea vreodata regrete, ca poti ramane sterila dupa un avort.

In primul rand chiar daca esti majora, in situatia ta actuala nasterea unui copil depinde foarte mult si intr-o foarte mare masura si de parerea si ceea ce iti vor spune parintii. De asemenea ar fi indicat sa discuti si cu fostul tau iubit. Mai apare si intrebarea daca mai este posibil sa fie intrerupta evolutia sarcinii prin avortare, fara sa-ti puna in primejdie starea ta de sanatate. Fiindca este o sitiuatie deosebit de complicata. din acest motiv este indicat sa stai de vorba cu toti cei din preajma ta. Multa sanatate!

Părerea mea este să nu avortezi. Copilul acela nu are nici o vină. Trebuie să îți asumi. Te cred ca e greu, poate nici părinții nu sunt de acord... Dar gândește că Dumnezeu a pus un suflet în pântecele tale. Nu cred ca ai putea omorâ un om, ar trebui sa ai mila de acel copilaș.
Vorbește cu tatăl lui... Nu garantez ca va fi fericit dar doar nu fa avort. Nu ai ce pierde.
Sper sa faci alegerea potrivita. Să ne spui ce ai decis. O seara binecuvântată.

Nu exista un raspuns corect, da sau nu la intrebarea cu avortul. Tu ca femeie ai ultima decizie cand vine vorba de pastrare sau avortare. Si nu incerca sa pui responsabilitatea acestei decizii pe altii. Tu ti-ai tras-o neprotejat cu ala, banuiesc ca ai vrut sa devii insarcinata pentru ca relatia scartaia si credeai ca daca faci copil il determini sa ramana alaturi de tine.

Repet, nu am sa zic nici da nici nu avortului, dar trebuie sa-ti fie clare cateva aspecte:
1. Daca alegi sa pastrezi copilul cand il vei creste nu te razvrati asupra lui pentru ca te-a parasit prietenul tau, mai ales daca e baietel. Multe mame se razbuna pe fii lor din cauza ca a fost parasita de sot. Nu vei face altceva decat sa cresti un copil confuz si dezechilibrat. Ai facut acest copil din neglijenta si probabil pentru interesele tale. Daca alegi sa-l pastrezi, nu -ti pune tu sentimentele pe primul loc razbunandu-te pe copil crezand ca ti se cuvine ceva pentru ca te-a parasit ala. Relatia probabil scartaia si ai vrut sa folosesti copilul pe post de arma de santaj emotional, sa-l tii aproape pe fostul tau. Nu are nici o vina copilul.

2. Amandoi si tu si fostul tau ati facut o greseala facand copil la varste atat de fragede. Ori ati fost inconstienti ori nu v-a pasat daca v-o trageti fara protectie. Tu acum ca mama ai o datorie fata de copil. Probabil vei vrea sa-ti refaci viata cu alt barbat. Tine cont ca urmatorul barbat din viata ta, NU ESTE OBLIGAT sa aiba grija de copilul tau. Tu ca femeie deja ai coborat cateva trepte mai jos pe scara sociala, doar pentru simplu fapt ca ai copil. Urmatorul barbat din viata ta, va vedea copilul si va trai cu impresia ca undeva pe aproape este si tatal lui biologic si va stii ca nu va fi niciodata prioritatea ta nr 1, ci copilul. Ca mama nu prea iti mai permiti sa ai aceleasi asteptari din partea viitorilor barbati din viata ta cum ai fi avut daca nu ai fi fost mama.

3. Un avort are un impact psihologic dur asupra ta. Nu sunt femeie dar iti descriu ce a simtit o ruda de a mea care a rmas insarcinata la 17 ani si a avortat acum mult timp in urma. Spunea ca efectiv: "a simtit cum se stinge viata de om din pantecul ei".

Nu exista un raspuns corect la avort, nici da nici nu.

Copiii sunt o binecuvântare de care nu trebuie niciodata sa te lepezi. Intr-adevar momentul in care ai aflat vestea o poate face neplacuta pentru tine. Dar fii tare! Nu-ti face griji ca n-ai sa te descurci. Vor veni momente mai bune in care te vei bucura de el.
Nu tine asta secret. Vorbește cu tatal copilului si spune-i despre sarcina. E si el responsabil pentru asta si trebuie sa stie. Nu te astepta la o reactie pozitiva din prima. Il va soca asa cum te-a socat si pe tine aceasta veste. Da-i un timp de gandire. Dar indiferent cum va reactiona el vorbeste si cu parintii tai si vezi ce te sfatuiesc ei.
Eu nu-ti recomand avortul. Te va afecta toata viata faptul ca ti-ai ucis copilul. In plus exista riscul sa nu mai poti avea alti copii in urma avortului.

Vorbeste cu parintii tai... Sunt mai in masura sa te sfatuiasca

Ar trebui să vorbești cu tatăl copilului, chiar dacă va-ți despartit el trebuie să își asume răspunderea față de copil.
Nu fă avort, este o crimă.

A face avort este cea mai mare greseala pe care o poate face un om, este cam acelasi lucru cu crima, ba chiar mai grav, pentru ca fatul nu se poate apara, i se anuleaza dreptul de a alege viata.

Draga viitoare mamica, cauta pe internet marturii despre mamele care au avortat, vezi prin ce trauma trec. Iti spun sigur, problema pe care crezi ca o ai acum si vrei sa scapi de ea se va transforma intr-una si mai mare, vei avea un gol adanc pe care nimeni si nimic nu il poate umple vreodata.
Iubitul tau este un om demn si cu capul pe umeri nu te va determina sa faci avort si te va ajuta la cresterea lui, iar daca nu va face asta eu sunt 100% sigur ca poti si fara el. Aveți încredere, lasati-l sa se bucure și el de viață, nu îl omorâți!
Cauta marturii ale mamelor care au avortat sa vezi prin ce traume trec: depresii, neputinta de a mai avea copii, sinucideri si alte nenorociri, evită greseala de a face avort.

In cazul in care nu dispuneti de bani, sunteti intr-o situatie materiala nu tocmai ok, sa stiti ca poate pare coplesitor acum, in situatia din care priviti lucrurile dar sa stiti ca exista o solutie mereu. Eu sunt dispus sa va ajut sau sa va indrum catre cineva care va poate oferi lunar un ajutor in bani pentru a va putea fi mai usor. Va rog sa ma contactati, am ajutat tot asa o alta mamica si nici nu stiti cat de fericita este acum si cat de bine ii pare ca a pastrat copilasul ei.

Sa ne auzim cu bine!

Domnule, raspunsul dat de dvs nu va ajuta mămica prea mult, ba chiar o va bulversa putin daca va lua in serios nazdravaniile debitate de dvs. Nu va este teama ca aceasta mamica va face avort iar dvs ati avut o parte din influență?

In mare parte raspunsul tau este plin de ura, prost gandit, insensibil in raport cu problema prezentată si scris din unghiul unui personaj care nu are nicio legatura cu adevaratele valori morale pe care ar trebui sa le aiba un om/bărbat adevărat (asta reiese cel mai mult din raspunsurile de pe profilul tău).
Ce-i drept, doar punctul 3 isi are locul aici.

Avortul nu a fost și nu va fi niciodată o soluție, ci doar moarte, suferință și chin.
Așa că alegeți viața!

Ai comentat primul ca să iei punctul, dar ai scris fără să gândești, căci ai grăit un mare neadevăr.

Măcar ai putut să pui capul pe pernă știind că această mamica e posibil sa facă avort, să își omoare propriul copilaș luând in seamă vorbele spuse fără minte? Dacă da, atunci esti intr-un întuneric care nu te va lăsa sa vezi ceea ce este drept - caută la rândul tău ajutor, mergi si te spovedește!

"Nu e ok sa iti asumi cresterea unui copil de la varsta asta." - ba da, este foarte ok, decat sa iti asumi moartea propriului copilaș si să trăiești in chinuri până la sfârșitul vieții.

"Mai bine avortezi decât să îl chinui pe viitor." - Fals, il chinui daca il scoti bucata cu bucata din uter sau il arzi cu soluții acide. Daca il lași să trăiască și îl iubești crede-mă că o să aiba cel mai bogat viitor.

"O să fie copil fără tata..." - Cunosc copii fara tata care sunt un adevarat exemplu de oameni. Si plus de asta, cine stie, poate tatăl va fi destul de responsabil și își va crește copilul împreună cu mama acestuia.

"iar tu îți vei închide viata cu această sarcină." - această sarcină va maturiza, va responzabiliza mai mult si va arata adevăratele bucurii ale vieții. Copilasul este o binecuvântare in orice împrejurare.

Te rog să iei seamă la ce scrii, tu puteai fi în locul acelui copilaș și să fii avortat acum.

Pace ție!

Părerea mea, cu părinții mergi la băiat acasă, îi iei și pe părinții lui, și toți 6 discutați pe tema asta. Nu e doar vina ta că ești însărcinată, e și vina lui.

Offf...incerc sa ma pun in locul tau ca sa te inteleg....desi este ingrozitor de greu. Personal as incerca sa ma linistesc si sa incerc sa gandesc problema cat mai obiectiv. Nu sunt decat doua variante.
Prima, cea in care il pastrezi. Gandeste-te la tot ce presupune sa cresti un copil. Tu ai 18 ani si cred ca inca parintii tai te intretin. Deci cel putin inca 18 ani de acum va trebui sa ai grija atat de tine cati si de copilul tau. Vei putea oare sa-i oferi o viata cel putin asa cum ai avut-o tu pana acum? Viata ta se va schimba radical. In primii ani cel putin copilul va fi dependent de tine aproape in totalitate. Daca tu nu-ti vei putea termina studiile, implicit nu vei putea nici lui sa-i oferi o viata mai buna. Ai vrea oare sa fii in locul acelui copil care sa creasca fara tata? Un copil cred ca ar trebui sa fie rezultatul implinirii unei relatii fericite de cuplu.
Varianta doi, in care optezi pentru avort. Implica intr-adevar un risc minim in ziua de azi, ca orice interventie, insa chiar si nasterea in sine implica un risc. Implica si un foarte mare stres emotional, in special datorita celor care incearca sa-ti induca ideea ca ar fi un fel de crima. Dar majoritatea acestora care au aceste idei nu le pasa cu adevarat de tine si nu te vor ajuta in crestera copilului cu nimic. Dupa cum bine vezi nici macar cel care te-a lasat insarcinata nu-i pasa de tine si nu vrea sa-si asume nici o responsabilitate. Un eventual avort ti-ar oferi sansa sa-ti continui viata ta de tanara femeie. Sa-ti continui studiile si sa ai sansa sa cunosti un barbat care sa te iubeasca cu adevarat si alaturi de care sa intemeiezi o familie si sa faci un copil pe care sa vi-l doriti amandoi.
Cred ca ar trebui sa te simti un pic norocoasa pentru ca te-ai nascut intr-un timp si o tara care iti permite sa alegi. Aceasta alegere iti apartine doar tie! Incearca sa te gandesti la rece si cat mai serios la ce presupune oricare din cele doua decizii si ia cea ma buna decizie pentru tine!

Ia legatura cu tatal copilului si vedeti ce faceti. Dar in nici un caz avort.

Este interesant sa te gândești că un om ca tine, care ai impresia că o ajuți pe mămică, puteai fi în locul acelui bebeluș.

Avortul nu a fost niciodată si nu va fi in veci o soluție, ci doar o condamnare la moarte pentru bebelus, o condamnare la suferință pentru mamă.

Primul pas este sa il informezi pe domnul tatal copilului de faptul ca esti insarcinata. Are dreptul sa faca si el parte din procesul decizional. Nu ai nici un drept sa iei o decizie asupra vietii copilului fara a implica si tatal. Apoi trebuie sa le spui si parintilor tai si alor lui.

Parinti ai, te vor ajuta dar va fi greu sa gasesti un partener sa te accepte cu el. Decat batuta su cu oasele fisurate mai bine dai viata si traieste cu el.

Eu sunt de părere că trebuie să iei această decizie de una singură. Dar să ții minte că ești majoră și că un copil la vârsta asta nu înseamnă că îți va distruge viața. Dacă vrei să faci o facultate o poți face mai târziu. Nu spun toate astea pentru că sunt contra avort. Nu sunt contra avort dar sunt pro deciziilor luate de una singură

Să mori tu? Dacă ai știi câte femei din România au făcut copil de tinere plus câte femei din România își cresc copilul singure plus câte femei din România au făcut copii de tinere și îi cresc singuri ai obține un număr extraordinar. Sunt sigură că maicăta te-a făcut la 30, 40 de ani și l-ai avut și pe taică-tu. De aceea nu ai unele valori. Eu o să fiu sinceră cu tine. Eu am crescut fără tată și poate de aceea am unele valori pe care tu nu le ai. De exemplu prin acest comentariu aș fi putut să te înjur dar pentru că sunt educată am ales să nu. Pentru că fiecare are dreptul la o părere iar tu ți-ai exprimat-o prin acest comentariu așa am făcut și eu

Ba baaa....asta urasc eu si nu-mi vine sa cred. Cum puteti face asa ceva? Sunteti copii? Gata, 2 minute de placere ca vai si-a dat drumul in tine si tu acum sa-l cresti o viata intreaga? Avortul nu e bun dar nici cresterea...mai bine vorbesti cu el si familia lui impreuna cu a ta. Macar e oke ca iti poti termina liceul. Orice decizie are si defecte bune si dezavantaje, ok?
Vorbiti, trebuia baga la cap... Tu ai vrut sa faci sex vezi acum si rezultatul...pe bune, existau prezervative, anticonceptionale, atatea frateee.
Vorbiti serios toti, mergi cu ai tai vezi tu. E o viata la mijloc

E crucial ca tu sa vorbesti cu parintii, nu exista sa le ascunzi asta. Chiar si dintr-o greseala, copilul e un dar de la Dumnezeu, avortul e ceva drastic si ar trebui foarte bine gandit inainte de a se apela la asa ceva.
Imi pare rau de situatie, la asta duce proasta intelegere a ceea ce inseamna relatiile si sexul... "Iata capodopera nestiintei voastre!" cum zicea un geniu. Dar nu vreau sa-ti tin morala, ca e prea tarziu. Poate ai putea impiedica alte fete din a ajunge in situatia ta, folosind exemplul propriu. Poate tocmai experienta asta neplacuta te va face o mama buna pentru copilul tau. Intelepciunea vine si din lucruri negative, de acest gen.
Cel mai important este sa vorbesti cu parintii, ei iti sunt prima sursa de sprijin. "Iubitii" sunt nimic, sunt straini, dupa cum, din pacate, ai vazut. Sotul e ceva, prietenul altceva, dar naivitavea induce in eroare. Cu sprijinul parintilor, vei putea sa-ti termini studiile si sa ai si copilul. E rau sa creasca fara tata, dar au mai fost si altii, asta e situatia. Fiind atat de tanara, probabil parintii tai nu sunt foarte batrani, asa ca tatal tau ar putea reprezenta figura paterna necesara copilului.

Sa nasti un copil la 18 ani pe care nu ti-l doresti, sa te chinui sa-l cresti singura, sa nu mai poti sa-ti continui studiile, sa-ti dai toata viata peste cap, sa-ti reduci sansele de a intemeia o familie (pentru ca sunt convins ca inclusiv tu care condamni o biata fata care face avort, ai fi reticent sa o iei de nevasta cand are deja un copil cu altul)...da, cred ca in aceste conditii este in primul rand o condamnare la suferinta pentru mama.
Imi doresc ca si copil sa ma nasc intr-o famile normala si sa ma bucur atat de grija mamei cat si de grija unui tata. Si ma simt fericit ca m-am nascut intr-o astfel de familie.
Cunosc cateva femei care au avortat si care acum sunt foarte bine, sanatoase si fericite si care daca ar fi trebuit sa creasca acel copil singure, cu siguranta nu ar fi fost la fel de implinite acum. Ele aveau peste 22 de ani cand au luat decizia avortului si nicidecum 18.
Nu incurajez avortul. Clar nu este de dorit si ideal ar fi sa nu se ajunga in aceasta situatie niciodata. Spun doar ca este in primul rand in joc viitorul si viata mamei. Si ca ea este cea mai in masura sa decida ce este bine pentru ea.

Aici NIMENI nu ar trebui sa iti dea sfaturi sau sa isi dea cu parerea!
Nici macar familia. (Poate ei zic nu,dar,tu simti da)
Esti majora!
Cantareste ce vrei tu!
Imposibil sa il cresti nu e, niciodata n-ai sa fii perfecta si-o sa-l cresti ca-n carti!
Un sufletel te-a ales sa-l aduci pe lume, poate ca acum e sa fie. Eu iti spun din ce mai stiu, au mai fost fete care au avortat la varsta ta, si acum la 40 sunt singure si se roaga sa-l fi pastrat pentru ca nu mai pot face copii. Tu ia in calcul toate posibilitatile,insa numai TU sa decizi!
Pe viitor, tu sa poti fi impacata cu ce ai facut, fie ca l-ai avortat sau l-ai pastrat.
Dar, daca ai sa mergi la un eco, si ai sa ii auzi inimioara (nu stiu in cate saptamani esti) nu stiu daca o sa te mai lase pe tine sufletul sa il omori.
Sanatate si sper sa iei decizia cea mai buna!

Tu ii prezinti mamei doua variante, dar, când este evidentă cea corectă, ii prezinti moartea bebelusului ca soluție.
Încerc să concep cum ai putea să impingi pe cineva să facă un astfel de gest îngrozitor, știind că o să fii părtaș la această crimă. Oare ai tu suflet?

Nu i-ai vorbit insa despre urmatoarele:
Opțiunea de a-si păstra copilașul: copiii sunt o binecuvântare, un dar al vieții. In mod sigur se va găsi o modalitate prin care sa il crească, cu sau fără tată. Trebuie doar sa fie tare si să aibă credință ca totul va fi bine. Sunt persoane care ajută mamici aflate in astfel de situații. Depinde acum cât de laș și iresponsabil ești... să plătească altcineva cu viața sa o greșeală de-a ta, pe motiv că îți strică ție viitorul, păi asta este este strigător la cer. Viitorul tău este deja stricat de ai ajuns în situația aceasta, iar renuntarea la avort este primul pas în a îndrepta greseala.

Optiunea avortului(uciderea copilasului): desi pare o soluție, nu este nicidecum, tinand cont că iei viața cuiva care nu are posibilitatea de a se apăra si de repercursiulile pe care le va crea ulterior.
Acesta implică multe riscuri, printre care si faptul ca există riscul de a nu mai avea copii, depresii si regrete toata viața, sinucidere.
Avortul a fost inventat de doctori pentru bani, a fost acceptat de oameni iresponsabili, nerespunzatori pentru faptele lor.

Mamele de care spuneai ca au avortat si sunt bine, le cunoști doar fațada, cine știe ce luptă duc ele înăuntru, sau poate că nu au suflet.

Cat despre a decide ce este bine pentru mama, asta se decide inainte de actul conceperii, dupa concepere mama nu are niciun drept sa ia viata. Daca ar avea cum sa vorbească, fatul își spunea și el punctul de vedere, si eu nu cred că acesta își dorea moartea, chiar dacă s-ar speria să vadă atâția criminali cu acte in regulă în aceasta lume, tot si-ar dori să trăiască ca să schimbe asta.

Uite, avorturiregretate.ro prezintă traumele mămicilor care au ales avortul, citește 2-3 mărturii.

Sa ne auzim cu bine!

Avort fata mea, la 18 ani nu ești în stare să ai grijă de tine ca lumea, apăi să mai crești un plod.
Vezi-ți de școală, fă o facultate, și până la cel mult 35 de ani nu te gândi la mărițiș, că după se vede asetea măritate devreme, divorteaza devreme.

Câte proaste au regretat după că si-au distrus viața, câte proaste mănâncă bataie de la soți, pentru că au făcut fără să vrea copii și părinți le-a obligat la mărunțiș? Câte proaste chiar sunt în stare
să-și crească plozii. A și încă ceva copii crescuți în orfelinate, ar fi preferat oricând să fii fost avortați decât să trăiască-n mizerie. Suntem capul Europei la ploade proaste care nasc plozii pe care nu îi pot crește, și văd că dame ca tine susține creșterea numărului de copile cu copii. Jalnic!

Fata mea, până în circa 5 luni vorbim de un aglaman de celule, iarpână la circa doi ani, copilul e o piftea goală fără voință sau conștiință.

Daca citesti despre asta pe un site de satanisti spalati pe creieri si cu gandul sa ucida, da, cu asta ramai.
Ia arunca o privire aici si te convinge ca ai trait in minciuna pana acum: https://www.provitabucuresti.ro/......titute.pdf
Stiu ca asta nu o sa te dea pe spate prea tare, cel mai probabil, dar cel putin am incercat sa iti arat adevarul, tu decizi daca ramai la stadiul la care te afli.
Pace tie!

Prietene, din pacate opinia ta imi pare sa aiba un pronuntat caracter religios... Iar in conceptiile religioase femeile nu prea au drepturi...
Afirmatia ta este mai mult decat elocventa in acest sens: "Cat despre a decide ce este bine pentru mama, asta se decide inainte de actul conceperii, dupa concepere mama nu are niciun drept sa ia viata." Nu pare sa aiba vreo importanta pentru tine viata mamei in nici un fel ci doar a copilului. Daca pateste ceva in urma nasterii, conteaza? Este usor sa folosesti cuvinte cu impact gen "crima", mai ales cand astfel de femei se simt ingrozitor de derutate si pierdute.
Este in primul rand viata mamei in joc! Si trebuie sa fie constienta de asta!
Acele femei care au facut avort le cunosc foarte bine si personal. Nu sunt niste povesti inventate pentru a manipula mintile unor biete copile....de care un idiot de barbat iresponsabil a ajuns sa-si bata joc lasandu-le gravide si apoi disparand din viata lor...
Daca chiar iti pasa cu adevarat de viata acelui posibil copil de ce oare nu faci ceva concret in acest sens si sa-ti asumi cresterea lui? Sa condmani si sa judeci este usor....normal...
SunshineSunrise, daca vrei sa te pun in legatura cu fetele care le cunosc ca au facut un avort poti sa ma contactezi si iti dau adresa lor de Facebook.
Nu incerc sa te incurajez in nici o directie. Este trist si regretabil ca ai ajuns in aceasta situatie. Pe viitor ar fi minunat daca poti sa ajuti la randul tau copile ca tine sa nu mai faca aceasta greseala.
Acum regretele nu-si mai au sensul. Trebuie doar sa decizi in mod responsabil ce vrei sa faci cu viata ta pe mai departe. Nimeni nu are dreptul sa te judece indiferent ce decizie vei lua pe mai departe.