Ingragostirea si dragostea, pentru mine, sunt diferite. A fi indragostit nu trebuie sa vina obligatoriu la pachet cu dragostea. Poti sa fii indragostit si fara sa iubesti. La fel de bine, poti iubi si fara a fi indragostit.
Daca te indragostesti mai repede nu e o prostie. Asta depinde si de ceea ce a experimentat fiecare in ceea ce privesc sentimentele.
Faptul ca sentimentele vin rapid sau nu, nu le face mai mult sau mai putin autentice.
Dupa cum spuneam, nu exista o limita de timp. Actiunile sunt cele care influenteaza acest "proces".
A fi indragostit si a iubi este minunat. Daca le lasi sa te conduca vei vedea ca te poti indragosti intr-o secunda si poti iubi o viata (daca ai noroc).
Cand ceva vine din suflet, timpul este insignifiant. Cand ceva vine din suflet, totul capata sens. Totul este autentic si surprinzator.
Din punctul meu de vedere, bineinteles.
Iubirea e preexistenta, intre suflete pereche. Iubirea de genul ala nu se formeaza in timp.
Tu esti Mircea? Da-mparate!
Aristotle, mama, tu esti Plato?
Ca si la el am citit in comentarii ca iubirea e preexistenta.
Pai si cum stii dintr-o serie de fete (daca esti baiat) sau dintr-o serie de baieti (daca esti fata) pe care i-ai in timpul vietii care e ala? De unde stii care e ala predestinat din lista de parteneri pe care i-ai avut sau o sa ii ai in viitor?
Si de unde stii daca si el crede la fel? Ca poate tu crezi despre el ca el e predestinatul dar el despre tine nu.
Sunt sigur ca poti auzi asta in mai multe locuri, dar intr-adevar, in scrierile lui Platon, cel mai des.
Simti, pur si simplu simti. Cand iti intalnesti sufletul pereche si simti acea iubire absoluta, divina, nu ai cum sa nu realizezi. E un sentiment mult peste orice omenesc, ceva astronomic, de nedescris.
Iubirea de acest fel este mereu reciproca, daca nu e reciproca inseamna ca nu e iubire, e doar o iluzie pe care o traieste cel putin unul dintre ei.
Si daca simti acelasi lucru "Simti, pur si simplu simti. Cand iti intalnesti sufletul pereche si simti acea iubire absoluta, divina, nu ai cum sa nu realizezi. E un sentiment mult peste orice omenesc, ceva astronomic, de nedescris." si in relatia precedenta sau in cea urmatoare? Ca mai sunt oameni care au simtit iubirea aia profunda pentru mai multi oameni in viata lor.
Nu, nu au simtit, crede-ma. Alea au fost doar iluzii, nicidecum nu se compara cu sentimentul pe care l-am descris eu.
Ei spun ca au simtit asa iubire, deoarece nu au termen de comparatie. Nu au simtit inca iubirea absoluta, asa ca toate li se par maxime. Dupa ce vor intalni persoana aceea, isi vor da seama ce creduli si naivi au fost in trecut, cand doar credeau ca iubesc.
Adica trebuie sa ai mai multe relatii pana cand alfi care e cea predestinata? SI de unde stii sa te opresti din cautat? Ca omul poate sa creada "asta e ultima, la asta raman", apoi da de alta si zice "asta e predestinata, la asta raman", apoi iar. De unde sa stie ca poate nu e urmatoarea de fapt?
Nu, nu asta am spus!
Predestinat/a poate fi chiar prima/ul. Ideea ca iubirea nu trece, iar daca trece inseamna ca nu a fost iubire.
Ti-am spus, pur si simplu simti. Un sentiment divin, absolut, enorm, care nu trece niciodata. Atunci stii ca e sufletul tau pereche.
Eu de exemplu am simtit asta timp 3 ani fata de un tip care cu care m-am despartit, iar eu si acum mai simt ceva pentru el dupa cativa ani de la despartire. Ce naiba sa mai fac acum daca eu credeam ca el e predestinatul dar el despre mine nu?
Accepti ca nu el era si mergi mai departe. Convinge-te ca a fost si este doar o iluzie. Credeai doar.
Si nu cauta din greu, lasa natura sa-si urmeze cursul, il vei gasi intr-o zi. Daca te gandesti doar la asta si tot incerci fara sens, nu va iesi nimic.
Trebuie sa repet: Sub nicio forma nu am spus ca trebuie sa incerci multi parteneri ca sa-l gasesti pe cel bun. NU am sustinut asta, e complet eronat.
"Accepti ca nu el era si mergi mai departe. Convinge-te ca a fost si este doar o iluzie. Credeai doar." - asta in conditia in care eu l-am simtit predestinat
Pai din ceea ce ai zis inseamna ca multi oameni doar vor crede ca traiesc o iubire predestinata, pe cand de fapt e o iluzie
Exact. Multi doar cred ca iubesc, dar de fapt doar plac. Intre "a placea" si "a iubi" e o diferenta enorma.
Crede-ma, daca era el predestinat, nu v-ati fi despartit niciodata, era imposibil.
Dar sunt foarte rare relatiile alea in care amandoi trag sa fie bine. :/
Dar sa zicem ca un baiat iese la o intalnire cu o fata, sa o cunoasca mai bine. Simte el ceva ca o place, dar nu o poate iubi direct, adica nu poate cadea in iubire deja dupa ea. Cam dupa cat timp, in mod normal - de obicei - un baiat se indragosteste de o fata?
Sunt rare pentru ca, permite-mi sa spun, oamenii sunt ca prosti. Toata lumea are un suflet pereche, toata lumea are posibilitatea si sansa de a experimenta iubirea, insa se incapataneaza, ce sa le faci.
Ti-am spus deja ca iubirea e preexistenta... adica iubirea dintre ei exista dinainte pana si de intalnirea aia, exista dintotdeauna, atunci doar o descopera. Ba da, intr-o iubire veridica, cade mort de la prima intersectare a privirilor. Si el, si ea.
Te rog sa citesti asta:
https://onutzza.blogspot.com/2007/10/o-inima-sub-piatra-fragment-din.html
Nu e al meu, nu-mi fac reclama deci. E cea mai frumoasa scrisoare pe care am vazut-o in viata mea, si interpreteaza foarte bine iubirea. Citeste-o si, daca nu intelegi ceva, intreaba-ma. E un fragment din "Mizerabilii", capodopera celui mai mare scriitor, Victor Hugo.
Salutare!
Nu cred ca exista o limita de timp. Ceea ce simte fiecare este important. Îndrăgostirea este atemporala, spontana.
Uite aici un discurs despre indragostire: https://youtu.be/eyq2Wo4eUDg
Zi faina!
Am auzit de la unii oameni, chiar si aici pe site, ca la baieti trece mai mult timp pana sa se indragosteasca serios de fata cu care au iesit la prima intalnire. Dar si fetelor le ia timp pana sa se indragosteasca cu adevarat. Deci asta inseamna ca daca te simti îndrăgostit mai repede, nu e cu adevarat? Sau e o prostie cine crede asta?
Eu cred ca e o prostie. Tu ce crezi?
Ingragostirea si dragostea, pentru mine, sunt diferite. A fi indragostit nu trebuie sa vina obligatoriu la pachet cu dragostea. Poti sa fii indragostit si fara sa iubesti. La fel de bine, poti iubi si fara a fi indragostit.
Daca te indragostesti mai repede nu e o prostie. Asta depinde si de ceea ce a experimentat fiecare in ceea ce privesc sentimentele.
Faptul ca sentimentele vin rapid sau nu, nu le face mai mult sau mai putin autentice.
Dupa cum spuneam, nu exista o limita de timp. Actiunile sunt cele care influenteaza acest "proces".
A fi indragostit si a iubi este minunat. Daca le lasi sa te conduca vei vedea ca te poti indragosti intr-o secunda si poti iubi o viata (daca ai noroc).
Cand ceva vine din suflet, timpul este insignifiant. Cand ceva vine din suflet, totul capata sens. Totul este autentic si surprinzator.
Din punctul meu de vedere, bineinteles.
xRaffy întreabă: