Este iubirea, fericirea pe termen lung sau suferinta? In budism este o suferinta iubirea

În buddhism singurul fel de iubire care nu este suferință este iubirea spirituală și necondiționată, este iubirea de dragul de a iubi. Suferința vine atunci când iubirea este doar un atașament obsesiv, fie de o persoană fie de un obiect.

Totul în viață se plătește. Însă să nu se înțeleagă greșit, fiindcă atunci când dai bani sau că pentru bani femeia îți face pe plac și îți este alături, asta nu e iubire.Este o formă de iubire,însă nu față de tine ca ființă,ca om, cu bune cu rele, ci față de bani sau alte obiecte. Fericirea o trăim, o simțim, o înțelegem fiecare în funcție de capacitatea intelectuală.

Nu înțeleg cum naiba ar putea oricine sa ajungă la concluzia ca iubirea ar fi o suferință dar în fine.

Iubirea este ca o scară. Te ridică în cel mai înalt punct al existenței, dar te și coboară la cel mai jos nivel. Până acum am trăit doar a doua variantă.

E ca religia, iti mascheaza neajunsurile si frustrarile.