Am o relatie de jumatate de an si mi s-a cerut sa facem dragoste! Nu ma simt pregatita, mi-e rusine sa ma dezbrac in fata lui pentru ca nu am mai facut asta niciodata! Toata lumea imi zice sa ma las dusa de val dar nu cred ca e asa usor! Ma gandesc serios la asta deoarece am 18 ani...Ce sa fac?

Ti-ai dat singura raspunsul: "nu ma simt pregatita". Si daca ar fi numai atat, dar sunt multe semne de intrebare pe langa.
Toata chestia asta cu revolutia sexuala a adus multa libertate samd, dar stii ce a mai adus? De fapt "libertatea" inseamna constrangerea "te culci cu mine sau ma uiti", femei parasite cu burta la gura, avorturi si destine murdarite.
Ideal ar fi sa te culci doar cu sotul/viitorul sot, asta ca sa eviti multe probleme, ca tare multe oale se sparg, si numai in capul femeilor.

Daca inca nu esti pregatita mai asteapta! Se pare ca el cam tia impus asta, nu? Daca pune mult accent pe asta inseamna ca el asta urmareste; dar totusi sa nu ma pripesc, spune-i ca nu esti pregatita si sa mai astepte cateva luni bune pana esti pregatita, daca te iubeste o sa astepte

Cred c-ar trebui s-o iei cu inceputul, fara sa te grabesti. Aflati mai intai ce va place, mangaiati-va, explorati-va si abia pe urma treceti la sex. In felul asta o sa te cunosti mai bine, si-o sa fii mai pregatita. A face dragoste, inseamna mai mult decata a o baga si a o scoate.

Crede-ma mult nu o sa te mai astepte, sexul trebuie intr-o relatia sau asazisa dragoste cum o numesti tu. O da ori ba.

Ca fapt divers, in general fata ar fi putea intui faptul că prin "compromis" (imoralitate) işi va pierde atuurile în faţa lui din cel puţin trei motive:

1). Caderile morale pătează relaţia, o umple cu fiecare din amintirile degradante ale imoralitatii, cu care nimeni nu se mândreşte, nici măcar un libidinos.

2). Niciodată imoralitatea nu a stat la baza armoniei, iubirii şi respectului. Mai ales desfrânarea, mai ales relaţia alternativă soţului (aceea care lasă amintiri în "căminul conjugal" asemeni unor postere vechi ce rămân definitive – celălalt le va resimţi duredos mai devreme sau mai târziu, dar sigur într-o zi...)

3). Te poti gândi că nu este la voia întâmplării faptul că pentru începerea vieţii intime, Dumnezeu a lăsat căsătoria şi nu altceva. Motivul este justificat prin consecinţe şi nu prin capricii...

O singură şansă există de a feri persoana vulnerabilă (femeia) de a fi folosită "temporar" pentru ceea ce are de oferit fizic, pentru a fi abandonată ulterior ca un obiect de "redusă folosinţă" intimă.

Iar acea şansă este IUBIREA – Iubirea de sine: ca ea să se iubească pe sine mai mult decât ar fi posibil să iubească un bărbat. Dacă nu o va face, soarta "obiectului de unică sau redusă folosinţă" o aşteaptă!

Dacă ea nu va avea milă de FERICIREA, de VIITORUL ei, de viitoarea ei FAMILIE, NIMENI altcineva nu o va face! Cu atât mai puţin cel care îi cere ca ea să renunţe la cel mai mare "atu" al ei, pentru ca el să-şi descarce nevoile fiziologice pe acel "atu".

Acel "atu", cel de care va depinde în cea mai mare parte viitorul familiei ei este:
ONOAREA ei, DEMNITATEA ei – adică "exclusivitatea intimă" de care soţul ei va avea ontologică nevoie, fiinţială pentru identitatea lui sufletul iubitei sale...

Te temi cumva ca altfel il vei pierde? Tocmai l-ai pierdut in momentul in care ai cedat compromisului... sad

Dacă respect nu e, nimic nu e! Dacă un băiat nu mai simte că are motiv să respecte o fată, nu va mai avea absolut nici unul s-o iubească sau să rămână cu ea!

O fată nu are voie să se lase a nu fi respectată. Trebuie să pretindă asta. Dacă nu o face, şi-a semnat în schimb condamnarea la a fi "folosită", umilită şi nefericită...

Aproape intotdeauna atunci cand bărbatul abuzeaza de increderea unei femei, se "foloseste" de ea, ajunge sa fie INDIGNAT de lipsa de demnitate a "victimei" sale, indignat de decaderea unei persoane de la care ar fi astefptat un sprijin, un exemplu de putere, personalitate si verticalitate, doar de asta are nevie orice barbat langa el, oricat de puternic ar fi el interior

Si... tine minte, un baiat nu iubeste o fata daca nu o respecta!

In locul tau as vrea sa vad daca tine cu adevarat la mine, fara compromisuri, fara nimic...

Si eu mi-am pierdut virginitatea la aceeasi varsta dar ma simteam cat de cat pregatita. Rusine oricum iti va fi cel putin la primele partide dar daca tu nu te simti pregatita nu are rost sa te iei dupa altii. Vei simti singurica cand vei fi pregatita. Pana nu ai incredere deplina in cineva...

Astepti pana cand te vei simti pregatita si iti vei dori ca acest lucru sa se intample.

Stii jumatate de an nu e asa mult, pentru mine cel putin.Parerea mea este ca, daca tinea la tine nici nu iti cerea, asta vine de la sine.Si tocmai tu ai zis ca nu te simti pregatita pentru pasul asta, nu conteaza varsta, cand va veni momentul va veni.Nu asculta ce zice lumea gandeste-te la binele tau, sa nu ajungi sa regreti mai tarziu.Iti doresc numai bine, si succes in a alege ceea ce vrei sa faci.

Buna.Ai zis ca nu te simti pregatita, cred ca nu esti.Fa ce simti Dar...
Dragostea(a face dragoste) implica multe.BTS,nu e de joaca.Ai grija.Mai implica si pacat, suferinta, copii nedoriti...(depinde)
E bine ca nu ai facut inca.Depinde si cat de multa incredere ai in el si e cam scurt timpul,se poate plictisi de tine,se poate sa nu-l cunosti cum crezi si sa te dezamageasca, sau nu... Daca tot ai asteptat eu zic ca tu sa te gandesti daca el este ceea ce iti doresti, primul om cu care vrei sa imparti asta, tu decizi, dar ai grija

Daca nu te simti pregatita nu ai de ce sa o faci, nu o sa pierzi nimic daca o sa mai astepti iar daca prietenul tau te iubeste o sa inteleaga.Si nu cred ca virsta are vreo importanta o faci atunci cind esti pregatit si cu persoana in care ai incredere prima experinta conteaza foarte mult.

Fa ce crezi ca e mai bine si ce simti tu, nu asculta lumea tu fa ce crezi ca e bine, uite iti dau un exemplu si eu am 18 ani si prietenele mele mi-au zis sa nu fac asta ca una ca alta.dar eu m-am simtit pregatita si am facut-o. daca vrei sa mai vorbim iti las id-u meu lavy_flavy15, te pup bafta!