Ocupa-ti mintea cu ceva care te tine atenta si incearca sa ai si activitate fizica in aer liber. Nu se intampla nimic fara motiv, sunt doar niste schimbari prin care treci si n-ai de ce sa te temi. Poate cea mai buna idee este sa fii prea obosita ca sa ai timp pentru nostalgii.
Omg, cat de mult se schimba copii in decursul a cativa ani... Acum incep si eu ca tataie: pai cand aveam eu 12 ani nici macar nu stiam ce e aia depresie(desi nu am avut o copilarie prea frumoasa; tata alcoolic si scandalagiu) eram mereu cu zambetul pe buze, (asta nu pentru ca ma feream si tineam in mine supararile) daca ma vedeai aveai senzatia ca sunt cel mai fericit copil, atunci ne distram altfel. Nu ca acum televizor, pc, smartphone. Cand eram eu mic ne laudam cu ce cazemate faceam in padure nu cu cat ram sau ce placa video avem la pc. Asa ca un sfat de la mine, incearca sa-ti gasesti un hobby(ceva care cu adevarat sa te intereseze si care sa-ti faca placere cand faci, indiferent de ce parerea prietenilor tai; am spus asta pentru ca unora le e rusine sa se exteriorizeze). By the way nu sunt chiar asa batran incat sa zici ca nu am idee despre ce vorbesc, am 21.
Toate astea se întâmpla din cauza hormonilor, așa este la fetele între 14-18 ani poate si mai mult aceleași stări le am si eu, trec de la veselie la tristete si plâng in continuu după cere mi se face foame...ciudat. Nu prea ai cum sa scapi de ele dar poti totuși sa iti gasesti o ocupatie sau sa faci ceva ca sa iti ocupi mintea si sa iti alungi cât de cât starile astea.