FUNDITA!
Pentru mine, iubitul meu, cu care sunt de 2 ani si jumatate, a fost primul barbat din viata mea. In tot acest timp eu nu am stat mai mult de o sapt fara sa intretinem rel sexuale. Ideea este ca nu m-am gandit niciodata ca imi va fi atat de greu fara viata sexuala. Imi este pofta sa fac sex, dar nu cu oricine! Doar cu el vreau, doar pe el il vreau. Doar pe el am pofta. Nu as avea "pofta" cu alt barbat, insa lipsa asta, lipsa lui, ma duce la extrem. Nu ma ascund dupa maneca, imi lipseste sexul, sunt deseori nervoasa din cauza aceasta, mereu sunt stresata, doar acolo ma gandesc, la cat de frumos era, cat de pasional. Mi-e dor de tot. Femeie fiind imi este greu, asadar imediat imi zboara gandul la el, caci e barbat, rezista si mai greu si mai ales din cauza colgilor despre care mi-a povestit lucrurile care mi-au lasat un gust amar. Relatia nostra se bazeaza pe incredere, dar totusi mi-e frica sa nu cedeze, din cauza acestei nevoi. M-a asigurat de la incepu ca va fi totul ok si ca, daca sime nevoia se descurca singur. Nu stiu cat mai rezist asa, fara sex, sa-l insel nu vreau, vreau sex cu el. (poate suna de parcas as fi obsedata), dar 2 luni fara sex, eu fiind obisnuita odata la 2-3 zile, e greu. Sa ii spun sa lase acolo tot, nu pot, chiar mi-a spus ca ii este greu, dar nu avem de ales. Ce ma sfatuiti sa fac? Cum sa discut cu el aceste lucruri? Vreau sa-l sustin, dar in acelasi timp il vreau si langa mine...

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook