Hei! Vreau sa aud niște sfaturi sau niște idei de la voi. Sunt împreună cu prietenul meu de 2 ani si ceva. Avem 17 amândoi. Ne înțelegem foarte bine, ne completam perfect. Ideea e ca el provine dintr-o familie cat de cat mai înstărită sa zic asa. Are rude pompieri, medici. Insa el e foarte modest, niciodată nu se lauda sau sa arate altora ca el e mai important decat alții.
Problema e ca eu provin dintr-o familie cu ceva probleme. Ai mei sunt despărțiti, mama are un serviciu nu foarte bine plătit, iar fratele meu este in alt oras, muncește. Suntem o familie modesta, ne putem întreține foarte usor, însă in comparație cu familia lui, nu suntem mai nimic. Si nu ca nu ne permitem, ci tatal meu locuiește inca in casa cu noi, iar noi nu putem face nicio modificare in jurul casei, nu ne lasa si nici el nu face nimic, casa fiind modesta, fara etaj sau mansarda.
Întrebarea mea este ati trecut vreodată prin asta? Cum pot sa nu ma mai simt cumva complexata de ideea asta? Cand aud ca el imi povestete mereu despre familia lui, despre cum isi petrec serile impreuna, iar eu stau toata ziua singura acasa așteptând-o pe mama sa vina de la serviciu seara, ma simt foarte rau. Cand o sa vina vremea sa vina la mine sau sa stea la mine, mi-e frica de ceea ce o sa vada. Nu e urata casa mea, nu ma plang, insa tatal meu este alcoolic in devenire si agresiv verbal, nu poate sa intre nimeni in casa pentru ca e el. Desi prietenul meu stie situația si mereu ma sustine si nu pare ca-l deranjează, insa in sinea mea.
Voi aveti ceva sfaturi? Ati trecut printr-o situația asemănătoare? Mulțumesc!

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook