Sa spunem ca.ce am trait eu( detaliat vorbind) nu are relevanta. Dar, da, am fost ranita. Mintita si inselata nu stiu, poate, acum nu mai are nicio importanta.De iubit, am iubit, daca m-a iubit, nici asta nu stiu, probabil.In orice caz, a fost o relatie de aproape 3 ani, foarte ciudata, din care am sfarsit putin cam rau, si am suferit, ceva timp, dupa care mi-am revenit, am intalnit adevaratul suflet pereche, sau cel putin asta tind sa cred, pana in momentul de fata, pentru ca nu stiu ce imi va rezerva viitorul.
Iti vei reveni si tu, la un moment dat.viata nu se termina cu pierderea unei persoane dragi.
Ai incredere in tine, si usor usor, lucrurile se vor rezolva.
N-o sa-ti spun povestea mea de dragoste,nu te-ar consola cu nimic.
O sa-ti spun insa, ca timp de ani de zile ma uimea faptul ca sunt inca vie.
Si-o sa-ti mai spun ca acum simt din nou ca traiesc si pretuiesc nebuneste fiecare clipa, ca pe un dar neasteptat, pe care nici macar nu stiu daca l-am meritat!
Nu esti singura pe lume.
Cand o sa realizezi asta, esti pe jumatate salvata.
Totul este posibil.
Cum să fi singura?
Când iubeşti suferi, deci îţi dai seama că fiecare om suferă măcar odată în viaţa lui.
Imposibilul pare atractiv, complicăm lucrurile în multe feluri, cerşim unde ar trebui să plătim cu indiferenţă.
Şi eu am suferit dar am învăţat să şi uit.
Npc. Stiu ca unoeri pare mai usor sa treci peste atunci cand stii ca nu esti singura care are astfel de sentimente si cunosti si povestiile celorlalti!