Aflata cu vaca la pascut, o vaduva din satul Vitele, a adormit cu gura cascata, intr-o capita de fan. Nu mica i-a fost mirarea cand la trezire a simtit ceva rece in stomac, care dupa ce ca era rece se mai si misca. Femeia s-a dus acasa, a baut un ceai de galbenele si s-a culcat. Timpul trecea si burta femeii crestea, uimind toti satenii, care stiau ca ea nu are barbat, deci n-avea cum sa ramana grea. Ingrijorata nevoie mare, femeia s-a dus la doftorul satului, care dupa ce a pipait-o indelung pe burta, i-a zis: "Femeie, in burta ta creste un pui de sarpe, du-te acasa si fa cum iti spun". Femeia a mers acasa, a rugat un vecin mai vajnic sa o atarne de picioare in ciresul din fata casei, iar jos sa puna o oala cu lapte cald, imbietor. Zis si facut. Nici 10 minute n-a atarnat femeia in copac, ca sarpele s-a strecurat din gura femeii si s-a napustit asupra oalei cu lapte, insa n-a mai apucat sa-l bea, ca vecinul a scos o toporisca de la brau sa-i taie capul, dar chiar inaintea loviturii fatale sarpele a disparut ca prin farmec. Funda? plizzzzzz ca o sa iti mai dau
Intr-un satuc valcean, o familie se pregatea de inmormantarea strabunicii lor, Paraschiva, care se nascuse cu o pielita alba pe cap si ochi albastri spalaciti, asa cum se nasc toti strigoii. Plus ca toata viata strabunica, alintata si Tusha Schiva, avusese o pata alba pe par, semn clar de sfintenie. Familia nu privea cu bunavointa ideea de a inmormanta o strigoaica, fiindu-le teama ca dupa ce va fi ingropata, va veni sa-i bantuie. Pentru a impiedica o eventuala bantuire, toti membrii familiei au cazut de acord sa-i infiga strabunicii un tarus in inima. Au asezat sicriul cu moarta pe masa cu picioare fixate in pamant, aflata in curte, au chemat un vecin mai nesimtitor si l-au rugat sa infiga tarusul in Tusha Schiva, lucru care in scurt timp, cateva minute, s-a si intamplat. Dupa ce au mai bocit pe langa sicriu, membrii familiei cu popa si tzarcovnicul au dat sa ia sicriul de pe masa. Stupoare maxima! Sicriul era de neclintit, moarta nu vroia sa se lase dusa la cimitir. Familia isi facu cruce, popa isi facu cruce, tzarcovnicul mai trase o dusca de tuica si incepu sa dea cu tamaie. Se pare ca Tusha Schiva se facuse foarte grea, la fel ca Sfanta Paraschiva, despre care se spune ca nu poate fi clintita. Se spune ca si in acest moment, sicriul cu Paraschiva sta in curtea din satul valcean, mii de pelerini din toata tara sosind zilnic sa il atinga. Funda?
O legenda rurala despre comori, care circula in toate satele din Baragan, spune ca in anumite nopti ale anului se arata locurile unde sunt comorile ascunse. Comorile, de obicei ascunse de huni, daci, tatari, rusi, masoni sau haiduci, in general haiduci, pot fi detectate de anumite persoane daca stiu sa descifreze semnele. In noptile cu luna plina, la echinoctii si solstitii sau de Sanziene, cei care se afla in apropierea comorii pot vedea o flacara albastruie tasnind din pamant, care indica locul unde e ascunsa lada cu bani sau obiecte pretioase. Deoarece in aceste nopti duhurile rele circula liber, oamenii au marcat locul cu o cruce si s-au intors a doua zi, cand au dezgropat comoara. Se spune ca cea mai mare comoara, mai multi desagi plini cu bani si inele din aur, legati cu un lant, nu a fost inca descoperita. Singurul care a vazut flacarile albastre care indicau locul comorii, pe data de 4 martie 1977, a disparut in conditii misterioase.
E spune ca femeile care vor sa ajunga la manastirea Frasinei se imbolnavesc subit pe parcursul drumului catre lacasul sfant, unde e interzis cu desavarsire accesul sexelor slabe. Unele femei care au continuat bolnave sa urce dealul pana la manastire, au fost ucise cu sageti, care cadeau de nicaieri, din vazduh. Legenda mai spune ca o femeie s-a deghizat in barbat si a reusit sa pacaleasca sagetile si bolile, blesteme ale calugarilor de mii de ani, care bantuie padurile de langa manastire. Cand a intrat in manastire, calugarilor li s-au rosit ochii, altarul a inceput sa se zgaltaie si in femeie a intrat necuratul. Calugarii au incercat in zadar sa o exorcizeze, insa aceasta nu a mai putut fi salvata. Se spune ca umbla si acum prin padurile din Frasinei suierand si tipand ca o harpie, atacand femeile care incearca sa se apropie de manastire, blestemandu-le sa le creasca par pe piept.
Ntr-o noapte, numitul Ion al Babei (senior, junioru era copil atunci), venea de la coasa, gandindu-se la ale lui.
La un moment dat, pe Valea cu Nisipu', chiar la rascruce, i-a iesit in cale ceva cu picioare de capra, cu barbison si cu coarne, care l-a ademenit prin niste maracini de pe Drumu' Doamnei, plimbandu-l si plimbandu-l cu orele, pana n-a mai stiut de el si a lesinat de la atata plimbare. Cativa sateni, care veneau de la furat porumb, l-au gasit pe Ion al Babei lesinat langa drum. Se spune ca persoanele care merg pe marginea drumului noaptea trebuie sa tina in buzunare 666 de funii de usturoi, ca sa alunge necuratul. In caz ca nu aveti usturoi, este indicat sa nu priviti pe nimeni in ochi tot drumul, ca sa nu va hipnotizeze Dracul si sa va plimbe toata noaptea, pana la epuizare.
George0197 întreabă: