Pai cel mai bine ar fi sa vorbesti cu el, sa ii spui ceea ce simti
Fara rusine, dar vezi sa fie un moment potrivit
Bafta...
Nu cred ca-l iubesti. Esti prea atasata de el pentru a vedea adevarul iar speranta ca ar putea simti ceva pentru tine nu inceteaza sa existe. Vezi tu, asta e un lucru bun, dar in cazuri precum ale tale, tu poti avea ultimul cuvant.
Daca nu te duce curajul atat de departe incat sa-i ceri un id, un nr de telefon pentru a se prinde ca nu-i esti indiferent, ce-ai vrea sa se intample? Sa se prinda prin minune ca-l placi si sa se indragosteasca de tine, sa traiti fericit pana la adanci batraneti? Cand vei mai creste putin te va durea undeva de astfel de lucruri. Il placi, ii arati/spui asta. El te accepta sau nu si ai incheiat povestea.
Dar noi vorbim adica nu mereu dar vorbim, si chiar ieri imi inkarkam contul la telefon, si el privea numarul meu, si azi dimineata cineva ma telefona